Cerul
Sub cerul instelat, un dor nemărginit,
Stelele dansează-n ritmuri de lumină,
Și vântul lin se-așterne în grădină,
Eu te privesc, pierdut, îndrăgostit.
În nopți linistite, timpul s-a oprit,
Cu ochii tăi în suflet să alinte,
Iar inima în șoapte să mă-mbline,
Simt universul cum m-a copleșit.
De dorul tău, în mine tot s-a frânt,
Și timpul pare veșnic ne-nceput,
În visul meu, rămâi ca la-nceput,
Când lumea toată era doar un cuvânt.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Romina Pop
Data postării: 4 octombrie
Vizualizări: 88
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Iartă
Poem: Eclipsa solară
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei
Poem: Mașina mititica
Poem: Acesta este sfârșitul?
Literatura, muzica și teatrul, la cea de-a treia lansare a lui Vitali Cipileaga. Scriitorul își prezintă noul roman
Poem: Morte
Poem: Dragoste imperfectă
Lista cărților lansate de către tinerii autorii din Moldova în anul 2020