ROMANul Veacurilor
Tu esti ROMANul vietii mele
Un gen de biblia sufletului meu ...Rugaciuni de zi si nopti,strigate în tacere.
Din care...
Cred, aș putea, volume sa-ti scriu
Despre tu,despre mine si "noi"
Despre "noi"
Acei "noi"
Din inima mea
Din inima ta.
Tu esti ROMANul vietii mele
Strofă de început a iubiri iluzorii
Vers de dor secat
Scancet infundat de dureri efemere
Ani de căutări, intreband intrebari
Un magnet sufletesc cu trairi nefiresti
Tu esti,da tu,tu esti ROMANul vietii mele
Tu... poem de iubire, nascocit din priviri
Ochi-ti flamanzi de a lumii iubiri
Unde-ai pus focul, sub pleoape arzand
Ei, irișii negri insasi, plangeau fumegand,de albastru de verde în vapai de caprui
Tu,da tu,esti ROMANul vietii mele
O clipă si atât, cat se nasc anii grei...
Pe vecie sa-ti pui rugaciuni printre ei
Să ardă ROMANul din veacuri
Din strabuni
Din penite
Din cerneluri
Din foi
Din cuvintele noi
De la cei din trecut pâna azi... la cei NOI
Afundati in orgolii,nevorbiti de un veac...si mai bine
Imbracati ...dar si goi
Un omagiu adus, unora, dintre noi
Încă in viață dragii de ei
Muritori ca si noi
12.12.2023
Ora 21:20.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: florin-ristea
Data postării: 13 decembrie 2023
Vizualizări: 576
Poezii din aceiaşi categorie
Fermecătoare-i marea
Fermecătoare-i marea, sărutându-ți gleznele usor
Orizontul îți vorbește regretând uitarea ...
Și pescărușii învingători în sclipirile de aur
Spulberă ce nu pot înțelege,
... depărtarea.
Fermecătoare-i marea, chiar și când pe cer sunt nori
Orizontul, depărtarea și chipul tău senin în zori
Mă-ndeamnă valurile-n larg șoptindu-mi parcă despre tine
Aștept clipa regăsirii, dar clipa asta
... nu mai vine.
Vântul îmi îndeamnă marea, în gânduri să-mi vorbească
Iar stelele în noapte pe cerul mare să-mi zâmbească
Îmi spun să uit, să mă ridic, să plec spre alte zări ...
Iubirea ei... să mă găsească
… pe alte visătoare mări.
Dar a mea inimă-i mai mare decât orice-ndepărtat ocean
Să-mi văd iubirea peste mări, nu poate fi putință
Respir priviri în orizont, marea-n orice vis fermecatoare,
Mă îndeamnă să revin
...la viață.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Eternitate
Erai speranță, ca o floare înflorită,
Si ne iubeam cum nici n-aș fi visat,
Dar tu, încet, de lupte istovită,
Te-ai schimbat, iubito, și-ai plecat.
Erai luminǎ-n visul meu din noapte,
Cu râsul tău, cu ochii tǎi senini,
Acum eşti umbrǎ-n ale mele șoapte,
Strǎinǎ mie, printre alți strǎini.
Încet, ai devenit altcineva,
Aceeași, insǎ de nerecunoscut,
Dar înăuntrul meu ești incǎ ea,
Fata pe care o iubesc de la-nceput.
În amintiri trǎieşti, înveşnicitǎ,
Acolo eşti mereu așa cum te-am iubit,
Nu am regrete, nici imaginea ștribitǎ,
Cǎci tu, cea veche, tu nu ai murit.
Sǎ ai drum lin, cale bǎtutǎ,
Ai plecat fǎrǎ sǎ priveşti-napoi,
Ce-a mai rǎmas acum chiar te ajutǎ,
Cǎci viața noastrǎ s-a împǎrțit la doi.
Iar eu rǎmân, la fel ca altǎ datǎ,
Singur, în întuneric şi-n declin,
Dar nu demult eu am iubit o fatǎ,
Şi gândul ei mǎ-ncarcǎ de senin.
Te invit la o cafea
Te invit la o cafea
Haide,vino,dragostea mea
Te invit la o cafea
Hai sa începem cu a ta.
Vreau doar puțin să savurez
Iar mai apoi chipul să-ți urmez
Că văd că te ai supărat
Că din cafea eu ți am luat.
Hei,cam are gust amar
Mai pune puțin zahăr,măcar
Mie îmi place puțin mai dulce
Că eu sunt o fată de zece.
Piesa greșită
În fiecare picătură,
Am simțit dragoste și ură.
Eu mult te-am iubit
Și, Doamne, cât am suferit!
Știi, la început e greu,
Te doare sufletul mereu.
Trece timpul și răsare,
Soarele din nou apare.
La tine, în schimb, apare
Suferința; ea te doare
Și rău te apasă
Când mă vezi așa voioasă.
Tu acum vrei împăcare,
Dar iubirea nu mai răsare.
Cupidon el nu mai vrea
Să îți dea dragostea mea.
Ai avut și ai pierdut,
S-o prețuiești n-ai știut.
Viața merge înainte,
Cu sau fără cuvinte.
Pe un drum nou am pornit;
„Mâine”, speranțe mi-a dăruit.
Poem
Îți spun ca esti îndeajuns pentru mine
Pe malul lacului ce se golește în neștire
Șoapte suave se disting din departare
Curenții de aer conferă formă apei
Ne uitam și noi în balta de cer
Seninul dintre nori sclipește
Precum soarele creează raze de speranță
Așa amandoi ne îmbrățișăm
Ne încălzim cu trupuirle de țărână
Ne răcim atunci când bate vantul
O singură lacrimă e necesară
Să știu că vrei să vezi viitorul
Îți spun ca vei avea ce îți dorești
Iar tu vrei doar fericire
Atunci pe loc buzele sau atins
Ochi ne priveau din departare
Simteam momentul ca niciodată
Amintirile rămân, ma fac sa plâng
Ochii, sentimentul nu se uită
Stau plângâd lânga mormânt.
Între ieri și azi
Mi-ai fost drag dincolo de timp
Ca un legământ ars pe pământ
Omul ce c-un vin imi bucura ființa
Dar ai plecat lăsându-mi suferința...
Ai venit peste mine ca o furtună
Într-o secundă m-ai întors pe dos
Însă atât cât tu ai vrut,
Ai fost visul meu frumos!
Azi tăcerea imi este glas,
Un strigăt mut la orice pas
Mi-ai fost drag de m-am pierdut
Iar tu m-ai uitat într-un minut...
Azi suntem doar doi străini
Nu stiu de ce ai vrut să fie așa...
Ai plecat fără un ultim vin
Într-o zi de toamnă, din viața mea.
Azi suntem doar doi străini
Toate visele mi s-au stins
Însă dorul meu de vin,
E-un foc ce-mi stă aprins...
Azi suntem doar doi străini,
Poezii pe zeci de pagini,
Scrise mereu cu același dor
Într-un colț de lumină ce doare ușor.
Fermecătoare-i marea
Fermecătoare-i marea, sărutându-ți gleznele usor
Orizontul îți vorbește regretând uitarea ...
Și pescărușii învingători în sclipirile de aur
Spulberă ce nu pot înțelege,
... depărtarea.
Fermecătoare-i marea, chiar și când pe cer sunt nori
Orizontul, depărtarea și chipul tău senin în zori
Mă-ndeamnă valurile-n larg șoptindu-mi parcă despre tine
Aștept clipa regăsirii, dar clipa asta
... nu mai vine.
Vântul îmi îndeamnă marea, în gânduri să-mi vorbească
Iar stelele în noapte pe cerul mare să-mi zâmbească
Îmi spun să uit, să mă ridic, să plec spre alte zări ...
Iubirea ei... să mă găsească
… pe alte visătoare mări.
Dar a mea inimă-i mai mare decât orice-ndepărtat ocean
Să-mi văd iubirea peste mări, nu poate fi putință
Respir priviri în orizont, marea-n orice vis fermecatoare,
Mă îndeamnă să revin
...la viață.
(autor: Aurel Alexandru Donciu / volumul Șoaptele Nopții ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 - ISBN: 978-973-0-32645-1 / Toate drepturile rezervate )
Eternitate
Erai speranță, ca o floare înflorită,
Si ne iubeam cum nici n-aș fi visat,
Dar tu, încet, de lupte istovită,
Te-ai schimbat, iubito, și-ai plecat.
Erai luminǎ-n visul meu din noapte,
Cu râsul tău, cu ochii tǎi senini,
Acum eşti umbrǎ-n ale mele șoapte,
Strǎinǎ mie, printre alți strǎini.
Încet, ai devenit altcineva,
Aceeași, insǎ de nerecunoscut,
Dar înăuntrul meu ești incǎ ea,
Fata pe care o iubesc de la-nceput.
În amintiri trǎieşti, înveşnicitǎ,
Acolo eşti mereu așa cum te-am iubit,
Nu am regrete, nici imaginea ștribitǎ,
Cǎci tu, cea veche, tu nu ai murit.
Sǎ ai drum lin, cale bǎtutǎ,
Ai plecat fǎrǎ sǎ priveşti-napoi,
Ce-a mai rǎmas acum chiar te ajutǎ,
Cǎci viața noastrǎ s-a împǎrțit la doi.
Iar eu rǎmân, la fel ca altǎ datǎ,
Singur, în întuneric şi-n declin,
Dar nu demult eu am iubit o fatǎ,
Şi gândul ei mǎ-ncarcǎ de senin.
Te invit la o cafea
Te invit la o cafea
Haide,vino,dragostea mea
Te invit la o cafea
Hai sa începem cu a ta.
Vreau doar puțin să savurez
Iar mai apoi chipul să-ți urmez
Că văd că te ai supărat
Că din cafea eu ți am luat.
Hei,cam are gust amar
Mai pune puțin zahăr,măcar
Mie îmi place puțin mai dulce
Că eu sunt o fată de zece.
Piesa greșită
În fiecare picătură,
Am simțit dragoste și ură.
Eu mult te-am iubit
Și, Doamne, cât am suferit!
Știi, la început e greu,
Te doare sufletul mereu.
Trece timpul și răsare,
Soarele din nou apare.
La tine, în schimb, apare
Suferința; ea te doare
Și rău te apasă
Când mă vezi așa voioasă.
Tu acum vrei împăcare,
Dar iubirea nu mai răsare.
Cupidon el nu mai vrea
Să îți dea dragostea mea.
Ai avut și ai pierdut,
S-o prețuiești n-ai știut.
Viața merge înainte,
Cu sau fără cuvinte.
Pe un drum nou am pornit;
„Mâine”, speranțe mi-a dăruit.
Poem
Îți spun ca esti îndeajuns pentru mine
Pe malul lacului ce se golește în neștire
Șoapte suave se disting din departare
Curenții de aer conferă formă apei
Ne uitam și noi în balta de cer
Seninul dintre nori sclipește
Precum soarele creează raze de speranță
Așa amandoi ne îmbrățișăm
Ne încălzim cu trupuirle de țărână
Ne răcim atunci când bate vantul
O singură lacrimă e necesară
Să știu că vrei să vezi viitorul
Îți spun ca vei avea ce îți dorești
Iar tu vrei doar fericire
Atunci pe loc buzele sau atins
Ochi ne priveau din departare
Simteam momentul ca niciodată
Amintirile rămân, ma fac sa plâng
Ochii, sentimentul nu se uită
Stau plângâd lânga mormânt.
Între ieri și azi
Mi-ai fost drag dincolo de timp
Ca un legământ ars pe pământ
Omul ce c-un vin imi bucura ființa
Dar ai plecat lăsându-mi suferința...
Ai venit peste mine ca o furtună
Într-o secundă m-ai întors pe dos
Însă atât cât tu ai vrut,
Ai fost visul meu frumos!
Azi tăcerea imi este glas,
Un strigăt mut la orice pas
Mi-ai fost drag de m-am pierdut
Iar tu m-ai uitat într-un minut...
Azi suntem doar doi străini
Nu stiu de ce ai vrut să fie așa...
Ai plecat fără un ultim vin
Într-o zi de toamnă, din viața mea.
Azi suntem doar doi străini
Toate visele mi s-au stins
Însă dorul meu de vin,
E-un foc ce-mi stă aprins...
Azi suntem doar doi străini,
Poezii pe zeci de pagini,
Scrise mereu cu același dor
Într-un colț de lumină ce doare ușor.
Alte poezii ale autorului
"Verzi si sudate"
Eu sunt subcultura in carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Sunt metafora la colț de stradă
Un vagobond de esențe a gandirii înalte
Eu nu mă inchin la profeti la parai
Eu nu-ti vand iluzii din tot ce nu ai
Eu n-o sa scriu versuri când litere-ti mor
Si nici n-am sa cânt pe voci de afon
Eu sunt subcultura în carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Eu sunt viciul de formă găsit doar pe stradă
De-acolo de unde pornea apa caldă
Eu rezid social decantat de la stat
Eu un EU incomod
Cât un patru impar
Eu sunt subcultura în carne și oase
Omul care gândește nu dă în mase
Florin Ristea
26.12.2023
Start 23:55(UK)
27.12.2023
Final 00:18(UK)
Viața templul timpului
"Viața templul timpului"
Tu inimă din ceasuri
Cu pulsul ticăind
Ce-mi tot pompezi
In timp, secunde-n infinit
Tu inimă din ceasuri
Să-mi ticăi,multe veacuri, multe
Vreau timp,vreau viață
Milenii să-mi ajungă.
20:15
26.04.2024
Florin Ristea
"TU CUI II SPUI PĂRETE"
MI-AM AGATAT DORINȚELE PE ZI
IN UMBRA CUIULUI
DIN PRISPĂ
IACA-N VENIREA NOPȚII UMBRA DISPĂRU
DORINȚELE-MI CĂZURĂ PRINTRE STELE
CU GANDURI CU TRAIRI
CU TOATE CELE
ÎI SPUSE CUIUL... LA DESPARTIREA DE PĂRETE
😂❤️😂
Versuri inspirate din postarea ta... Mihaela Pislaru .
Florin Ristea
16.01.2024
"Debut de an"
Dacă tu... n-ai fi
Nici eu... n-as fi
Nici ei... n-ar știi
Că tu si eu...
Debut de an... in DOI
Doar NOI.
Florin Ristea
01.01.DoiZeroDoiPatru
13:45.
"Inspirat de ofertă"
De ziua națională a culturii 🇹🇩
"Inspirat de ofertă"
10 motivații
Pentr-un milion de motive,de vieți.
10 motivatii sa poti sa te ierti
Milion de motive sa vrei, sa poti si sa speri
10 motivatii
Sa te ridici ...din ruine
In credințe si vreri
Milion de motive sa nu uiti de ieri
10 motivatii legate de țel
Milion de motive puse in
Inimi ce pier.
Compozitie din litere inspirata urmare a unei oferte făcută de George Augustin Stirbat .
Florin Ristea
15.01.2024
În amintirea unui OM
Astazi să amintim limbii române
Despre o parte din sufletul ei
Despre inimii ce bat in luceafar
de-un secol si mai bine
Despre litere
Despre doruri
Despre junimea si poporul
Despre cuvinte marete
Despre trădări si țărișoară
Despre destin
Despre OM
Despre tine,MIHAI EMINESCU
Sânge strabun si bun absolut de neam al limbii române.
Florin Ristea
Data: ZIUA NATIONALA A CULTURII ROMÂNE
10:08
"Verzi si sudate"
Eu sunt subcultura in carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Sunt metafora la colț de stradă
Un vagobond de esențe a gandirii înalte
Eu nu mă inchin la profeti la parai
Eu nu-ti vand iluzii din tot ce nu ai
Eu n-o sa scriu versuri când litere-ti mor
Si nici n-am sa cânt pe voci de afon
Eu sunt subcultura în carne si oase
Omul care gândește nu dă în mase
Eu sunt viciul de formă găsit doar pe stradă
De-acolo de unde pornea apa caldă
Eu rezid social decantat de la stat
Eu un EU incomod
Cât un patru impar
Eu sunt subcultura în carne și oase
Omul care gândește nu dă în mase
Florin Ristea
26.12.2023
Start 23:55(UK)
27.12.2023
Final 00:18(UK)
Viața templul timpului
"Viața templul timpului"
Tu inimă din ceasuri
Cu pulsul ticăind
Ce-mi tot pompezi
In timp, secunde-n infinit
Tu inimă din ceasuri
Să-mi ticăi,multe veacuri, multe
Vreau timp,vreau viață
Milenii să-mi ajungă.
20:15
26.04.2024
Florin Ristea
"TU CUI II SPUI PĂRETE"
MI-AM AGATAT DORINȚELE PE ZI
IN UMBRA CUIULUI
DIN PRISPĂ
IACA-N VENIREA NOPȚII UMBRA DISPĂRU
DORINȚELE-MI CĂZURĂ PRINTRE STELE
CU GANDURI CU TRAIRI
CU TOATE CELE
ÎI SPUSE CUIUL... LA DESPARTIREA DE PĂRETE
😂❤️😂
Versuri inspirate din postarea ta... Mihaela Pislaru .
Florin Ristea
16.01.2024
"Debut de an"
Dacă tu... n-ai fi
Nici eu... n-as fi
Nici ei... n-ar știi
Că tu si eu...
Debut de an... in DOI
Doar NOI.
Florin Ristea
01.01.DoiZeroDoiPatru
13:45.
"Inspirat de ofertă"
De ziua națională a culturii 🇹🇩
"Inspirat de ofertă"
10 motivații
Pentr-un milion de motive,de vieți.
10 motivatii sa poti sa te ierti
Milion de motive sa vrei, sa poti si sa speri
10 motivatii
Sa te ridici ...din ruine
In credințe si vreri
Milion de motive sa nu uiti de ieri
10 motivatii legate de țel
Milion de motive puse in
Inimi ce pier.
Compozitie din litere inspirata urmare a unei oferte făcută de George Augustin Stirbat .
Florin Ristea
15.01.2024
În amintirea unui OM
Astazi să amintim limbii române
Despre o parte din sufletul ei
Despre inimii ce bat in luceafar
de-un secol si mai bine
Despre litere
Despre doruri
Despre junimea si poporul
Despre cuvinte marete
Despre trădări si țărișoară
Despre destin
Despre OM
Despre tine,MIHAI EMINESCU
Sânge strabun si bun absolut de neam al limbii române.
Florin Ristea
Data: ZIUA NATIONALA A CULTURII ROMÂNE
10:08