regrete
Le numesc regrete dar le consider amintiri
Primele prietenii și iubiri.
Primele mele sentimente și trăiri,
Rămân niște vechi amintiri.
Regret timpul pierdut și iubirea oferită,
De voi fiind doar irosită și folosită.
Cu ochii plânși ce privesc în mare,
Plutind mari regrete n zare.
Voi oameni meschini,fără niciun destin,
M ați tratat ca pe un om ieftin și străin.
Cu iubire falsa m ați primit,
Și cu ura voastră m ați izgonit.
Noapte când vine și stelele apar,
Regretele cresc în mintea mea bizar,
Cuvintele dansand de dor,
Fara niciun strigat de ajutor.
de preja maria
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 18 septembrie
Vizualizări: 103
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Adio!
Poem: Octombrie
Oleg Serebrian - o voce de rezonanță a prozei basarabene
Poem: Gandul meu esti tu
Poem: Status-quo
Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?
Poem: 31 Decembrie
Poem: Mamă
O scriitoare moldoveană a câştigat Premiul European pentru Literatură