Rătăcire
Din ochii tăi albaştri izvorăşte marea,
Ce mă poartă ca pe o corabie în derivă,
Acolo unde timpul sărută uitarea,
Şi unde iubirea-i destinaţia definitivă.
Valurile vieţii mă lovesc acum cu putere,
La pieptul tău ca un copil mă ascund,
Mângâierea adusă îmi alină orice durere,
Şi-n liniştea ta, încet, încet mă scufund.
În braţele tale aş dori să dorm pe vecie,
În sufletul tău curat mi-aş face sălaş,
Şi apoi cuprins acerb de nostalgie,
Să învălui în uitări, tot ce din noi a rămas.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin
Data postării: 7 decembrie 2023
Vizualizări: 180
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Dezmăț
Poem: Ce a fost candva...
A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele
Poem: Te port...
Poem: Ochii tăi..negri!
După șase ani de așteptare, Zilele literaturii române revin la Chișinău
Poem: Ce m-aș face fară ea!
Poem: Riscuri
Cine suntem și ce limbă vorbim? (VII) Poezia „Testament” de Tudor Arghezi, recitată de Ana Sîrbu