Potecă de petale!
Gândul mi-l împletesc cu visul
Și-mi fac potecă mică de petale,
Căzute din florile ce nu-s udate
De cineva la care-mi cer iertare.
Privesc cum vântu-mi bate poarta
Care și zi și noapte este deschisă,
Crezând că poate tu o vei închide
Venind la mine de amintiri...trimisă.
Încerc să scriu vreo două rânduri
Ca mai apoi să le trimit spre tine,
Dar unde să mă plimbe scrisul
Când tu refuzi să auzi de mine.
Așa că șterg tot ce-am gândit
Și numărul știut îl fac pe telefon,
Aștept emoționat să-mi spui...alo
Și trist aud, număr greșit...pardon.
Deschid fereastra și lunii îi vorbesc
Despre a mea grijă ce mă frământă,
O rog în gând să mă ajute s-o găsesc
Pare să înțeleagă dar nu-mi...cuvântă.
Gândul mi-l despletesc de vis
Și merg spre pat pentru culcare,
În timp ce lacrima inundă ochiul
Că te-am pierdut și asta...doare!
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Zugun
Data postării: 3 aprilie
Vizualizări: 94
Poezii din aceiaşi categorie
REVERIE
În toată noaptea te visez,
Te văd și te iubesc,
Te simt, și-ncep să-inebunesc.
În ochii tăi, mă pierd în ei.
Inima ta mereu e pururea.
Și-mi pare rău, iubita mea
Că doar în vis te pot vedea
Și dorul meu în vis venea.
O lună mică îmi șoptea
Și raza ei te reflecta.
Ar trebui să vii..
Să-mi spui cum să continui.
Aproape, departe, oriunde-ai fi,
Inima va continua să bată,
Dragostea ne poate,
Atinge o singură dată,
Și ne poate păresi o viață.
Adevărat, o singură dată
Te-am ținut în viața mea,
Și știu că nu-i târziu,
Și vreau să-ți spun ceva:
Te-am salvat în inima mea.
Și inima, nu va înceta să bată
Te iubesc, iubita mea!
Și da, încurând ne vom vedea!
Atâta timp cât mă iubești de Andra în spaniolă
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Mientras que me ames
Si el cielo cae sobre ti, yo te protegeré,
Y puede que venga, nena, y la inundación, no apagues el fuego de mi corazón,
Incluso si hay un terremoto, el fin del mundo ya sabes,
Mientras me ames, te amaré.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale en tus ojos.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale contigo en la cama.
Si un cometa nos golpeara, no tengo miedo, ¿sabes?
Que seguro que consigues un cohete, sobreviviremos,
Incluso si hay un tsunami, el fin del mundo, ya sabes,
Mientras me ames, te amaré.
Y cuando te resulte difícil ver,
Estoy ahí para iluminarte.
Y cuando ya no creas en ti mismo,
Estoy ahí para motivarte.
Tam-taca-tum-adiós, ven aquí,
Tu voz es un violín en mi corazón,
Tam-taca-tum-pa, te tararearia,
Eres el coro de mi vida.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale en tus ojos.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale contigo en la cama.
Vorbe de amor
Vorbe dulci de-amor zboară
De la mine la tine...
Într-o clipă ajung mângâiere s-aducă;
Gânduri sfinte îți trimit să te-aline,
Ochii calzi și limpezi să-ţi sărute!
Vorbele poartă aripi albe de iubire..
Tu ascultă-le și primește-mă odată cu ele și pe mine,
Îți trimit și-un sărut printre ele,
Și îți spun te iubesc să-ți vrăjeșc clipele,
Timpul tău să-l cuprindă pe al meu și pe mine,
Vorbe dulci de-amor zboară
De la mine la tine...
Într-o clipă ajung mângâiere s-aducă...
(31 ianuarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Doar pe tine
Te văd pe tine, doar pe tine te mai văd
În toate florile de câmp și la ferestre
Te iau cu mine dimineață într-un gând
Până mă-ntorc se-adună sute în buchete
Adorm cu tine, doar cu tine-n vis adorm
Atins de aripă cu înger zbor în noapte
Plutind pe buze dulce zâmbet curmă somn
Nu-i nicăieri când mă trezesc, aștept iar noapte
Te simt în mine, doar pe tine te mai simt
Îmi curge-n vene foc de stea arzând speranțe
Caut în mine unde sunt și te-am găsit
Nu mai sunt eu căci ești doat tu în tot și-n toate
Te am în lacrimi, doar în lacrimi te mai am
Un dor apasă nesfărșit storcându-mi lacrimi
La tine aripile mele-am pus să cad
Plângând le-am smuls să poți zbura fără de lacrimi
Știu că iubesc și doar pe tine te iubesc
Din toate fructele ce cresc ești cea mai dulce
Nici măcar mierea nu mă face să zâmbesc
Eu gust amar căci dorul meu nu te ajunge
Icoană
Nu știu ce am azi:
Tu în brațe-mi cazi,
Dar mie îmi vine
Să mă închin la tine
Ca la o icoană
Diafană
A unei zeițe sfinte,
Ce nu vrea să fie cuminte.
Cu teamă parcă, m-apropii
Să-ți sărut ochii
Blânzi și senini, uneori triști,
Să-ți mulțumesc că exiști.
Ca unei icoane, cu credință,
Vreau să-ți întorc recunoștință
Că alături îmi stai,
Și-mi dăruiești tot ce ai.
Parcă trăiesc o minune
iar mintea îmi spune
Că poate-astă clipă nu e reală,
Așez deci cu sfială
O sărutare
Tremurătoare
Pe buzele tale îmbătătoare
Fermecătoare
Ca două petale de flori
Ce-m dau când le-ating fiori.
Nu știu ce am azi,
Tu-n brațe îmi cazi
Eu parcă mă tem să m-aprind
Să-ți cuprind
Trupul gingaș
De demon pătimaș,
Mă tem parcă să-l strâng,
Cumva să nu-l frâng.
Mărțișoare
Am luat un mărțișor
Să ți-l aduc degrabă
Dar nu știu unde ești
Să-ți spun cât mi-ești de dragă
Ți-am luat și ghiocei
Ghiveci cu flori și iarbă
Mișcând din clopoței
De tine mă întreabă
Am strâns raze de soare
Să-ți pun la gât o salbă
Din suflet pandantiv
Să-ți prind în piept podoabă
Am luat din noapte stele
La tine-n ochi să ardă
Dar nu-i mai pot vedea
Privirea-mi este oarbă
Am prins în palme ploi
Le las în cer să cadă
Am primăvara-n nori
Și suflenu-n zăpadă
Săracul mărțișor
Așteaptă să te vadă
Cum nu te mai găsesc
Ajunge într-o ladă
Se-adună mărțișoare
Și-i barba tot mai albă
Am zâmbetul străin
Am inima bolnavă
REVERIE
În toată noaptea te visez,
Te văd și te iubesc,
Te simt, și-ncep să-inebunesc.
În ochii tăi, mă pierd în ei.
Inima ta mereu e pururea.
Și-mi pare rău, iubita mea
Că doar în vis te pot vedea
Și dorul meu în vis venea.
O lună mică îmi șoptea
Și raza ei te reflecta.
Ar trebui să vii..
Să-mi spui cum să continui.
Aproape, departe, oriunde-ai fi,
Inima va continua să bată,
Dragostea ne poate,
Atinge o singură dată,
Și ne poate păresi o viață.
Adevărat, o singură dată
Te-am ținut în viața mea,
Și știu că nu-i târziu,
Și vreau să-ți spun ceva:
Te-am salvat în inima mea.
Și inima, nu va înceta să bată
Te iubesc, iubita mea!
Și da, încurând ne vom vedea!
Atâta timp cât mă iubești de Andra în spaniolă
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Mientras que me ames
Si el cielo cae sobre ti, yo te protegeré,
Y puede que venga, nena, y la inundación, no apagues el fuego de mi corazón,
Incluso si hay un terremoto, el fin del mundo ya sabes,
Mientras me ames, te amaré.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale en tus ojos.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale contigo en la cama.
Si un cometa nos golpeara, no tengo miedo, ¿sabes?
Que seguro que consigues un cohete, sobreviviremos,
Incluso si hay un tsunami, el fin del mundo, ya sabes,
Mientras me ames, te amaré.
Y cuando te resulte difícil ver,
Estoy ahí para iluminarte.
Y cuando ya no creas en ti mismo,
Estoy ahí para motivarte.
Tam-taca-tum-adiós, ven aquí,
Tu voz es un violín en mi corazón,
Tam-taca-tum-pa, te tararearia,
Eres el coro de mi vida.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale en tus ojos.
Sentado a tu lado,
Sentado a tu lado,
Contigo las noches son más hermosas,
El sol sale contigo en la cama.
Vorbe de amor
Vorbe dulci de-amor zboară
De la mine la tine...
Într-o clipă ajung mângâiere s-aducă;
Gânduri sfinte îți trimit să te-aline,
Ochii calzi și limpezi să-ţi sărute!
Vorbele poartă aripi albe de iubire..
Tu ascultă-le și primește-mă odată cu ele și pe mine,
Îți trimit și-un sărut printre ele,
Și îți spun te iubesc să-ți vrăjeșc clipele,
Timpul tău să-l cuprindă pe al meu și pe mine,
Vorbe dulci de-amor zboară
De la mine la tine...
Într-o clipă ajung mângâiere s-aducă...
(31 ianuarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Doar pe tine
Te văd pe tine, doar pe tine te mai văd
În toate florile de câmp și la ferestre
Te iau cu mine dimineață într-un gând
Până mă-ntorc se-adună sute în buchete
Adorm cu tine, doar cu tine-n vis adorm
Atins de aripă cu înger zbor în noapte
Plutind pe buze dulce zâmbet curmă somn
Nu-i nicăieri când mă trezesc, aștept iar noapte
Te simt în mine, doar pe tine te mai simt
Îmi curge-n vene foc de stea arzând speranțe
Caut în mine unde sunt și te-am găsit
Nu mai sunt eu căci ești doat tu în tot și-n toate
Te am în lacrimi, doar în lacrimi te mai am
Un dor apasă nesfărșit storcându-mi lacrimi
La tine aripile mele-am pus să cad
Plângând le-am smuls să poți zbura fără de lacrimi
Știu că iubesc și doar pe tine te iubesc
Din toate fructele ce cresc ești cea mai dulce
Nici măcar mierea nu mă face să zâmbesc
Eu gust amar căci dorul meu nu te ajunge
Icoană
Nu știu ce am azi:
Tu în brațe-mi cazi,
Dar mie îmi vine
Să mă închin la tine
Ca la o icoană
Diafană
A unei zeițe sfinte,
Ce nu vrea să fie cuminte.
Cu teamă parcă, m-apropii
Să-ți sărut ochii
Blânzi și senini, uneori triști,
Să-ți mulțumesc că exiști.
Ca unei icoane, cu credință,
Vreau să-ți întorc recunoștință
Că alături îmi stai,
Și-mi dăruiești tot ce ai.
Parcă trăiesc o minune
iar mintea îmi spune
Că poate-astă clipă nu e reală,
Așez deci cu sfială
O sărutare
Tremurătoare
Pe buzele tale îmbătătoare
Fermecătoare
Ca două petale de flori
Ce-m dau când le-ating fiori.
Nu știu ce am azi,
Tu-n brațe îmi cazi
Eu parcă mă tem să m-aprind
Să-ți cuprind
Trupul gingaș
De demon pătimaș,
Mă tem parcă să-l strâng,
Cumva să nu-l frâng.
Mărțișoare
Am luat un mărțișor
Să ți-l aduc degrabă
Dar nu știu unde ești
Să-ți spun cât mi-ești de dragă
Ți-am luat și ghiocei
Ghiveci cu flori și iarbă
Mișcând din clopoței
De tine mă întreabă
Am strâns raze de soare
Să-ți pun la gât o salbă
Din suflet pandantiv
Să-ți prind în piept podoabă
Am luat din noapte stele
La tine-n ochi să ardă
Dar nu-i mai pot vedea
Privirea-mi este oarbă
Am prins în palme ploi
Le las în cer să cadă
Am primăvara-n nori
Și suflenu-n zăpadă
Săracul mărțișor
Așteaptă să te vadă
Cum nu te mai găsesc
Ajunge într-o ladă
Se-adună mărțișoare
Și-i barba tot mai albă
Am zâmbetul străin
Am inima bolnavă
Alte poezii ale autorului
Mi-e greu!
Mi-e greu să zic, că-mi este greu
Dar și mai greu, că-mi e ușor,
Când timpul trece și ani adun
Să-i scad nu pot, nu sunt trișor
Mi-e greu s-afirm că-s înțelept
Având ani buni de carte-n spate,
Cu toate astea greu îmi răspund
Unde mă-ndrept și-ncotr-o parte
Mi-e tare greu când ești departe
Și-abia aștept să-ți simt suflarea,
Chiar dacă uneori greu recunosc
Când dau de greu îmi ești salvarea
Mi-e greu când te văd supărată
Și lacrima amară ți se prelinge,
Atunci cu greu mi-aleg cuvinte
Dar știu că dragostea învinge
Tare ușor este când ai aproape
Ființa dragă pe care o iubești,
Și-n tot ce faci prezent e Domnul
E semn Divin și Lui...Să-i mulțumești!
Iertare mamă!
Mă uit acum la poza ei cu drag,
Și-mi amintesc de mama mea,
Cum m-aștepta măicuța-n prag,
Sperând că azi, eu voi veni la ea
Și azi era mereu în fiecare zi,
Pentru ființa cu părul strâns,
Cu chip plăpând și ochii verzi,
Strălucitori și umezi de la plâns
Sunam și discutam cu dânsa,
Și-i promiteam zilnic mereu,
Că voi veni curând acasă,
Să-i treacă ei, de dorul meu
Din prag către poartă venea,
Poate îl vede pe-al ei fecior,
Venind spre casă de la șosea,
Și-n brațe să-l ia pe-al ei odor
Știu ce mult ea aștepta să vin,
S-o văd, să-mi spună..bun venit,
Cu glasul ei frumos și cristalin,
Iar eu să-i spun..bin' te-am găsit
Dar uneori realitatea-i crudă,
Iar la șosea nimeni nu se vedea,
Ea tristă, se retrăgea în tindă,
Și după ea ușor ușa-nchidea
Viața nu e așa cum ne-o dorim,
Iar așteptarea grea și dureroasă,
Amânăm fără motiv noi să venim,
La mama noastră, cea frumoasă
La telefon scuze prea des găseam,
Că sunt la muncă, nu pot să plec,
Făra să vreau, adesea o mințeam,
Când ei îi promiteam, că o să trec
Tot ce v-am scris e pur adevărat,
Și-așa se întâmplă mai mereu,
Să n-avem timp cănd ești chemat,
Și regretăm târziu, când ne e greu
Când ea în prag nu a mai fost,
Și poarta nu s-a mai deschis,
Am plâns, dar plânsul n-avea rost,
Mama fiind prea Sus, în Paradis
Acum și fară telefon să-mi dai,
Timp aș găsi și aș veni în zbor,
Să-ți mulțumesc că tu în Mai,
Viață mi-ai dat și-ți sunt fecior
Voi care astăzi mame mai aveți,
Și stiti cu câtă dragoste v-asteaptă,
Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,
Și cât mai des, dechideți poarta!
Timpul nu iartă!
E duminică, racoare și afară plouă,
N-am fost azi destul de matinal,
M-am trezit și sar din pat, că-i nouă,
Iar oglinda-mi spune, ai ochelari de cal
Mă uit mult mai atent prin cameră,
Și mă întreb cine-mi face cicane?
Când ochelarii mei sunt pe noptieră,
Și-mi răspund..vezi că,,porți", cearcăne
Privesc și-mi simt corpul puțin uzat,
Ceva grăsime pe burtă, fără folos,
S-a pus că aparatul de gym este stricat,
Și-acum îmi este tare greu, să o dau jos
În garderobă haine și rafturi pline,
Și nu-te-nduri să le dai la săraci,
Chiar dacă, niciuna nu-ți mai vine,
Și nici o șansă n-ai, să le îmbraci
O viață-ntreagă, muncim și adunăm,
Sume mici sau mari avem în cont,
Nu cheltuim prea mult și nici nu dăm,
Celor ce țin un ban, la o batistă-n nod
Cât tânăr ești trăiești ca în povești,
Iar viața mai pe nimic, o risipești,
Seama nu-ți dai că-nbătrânești,
Și-ajungi un timp, când te căiești
Și tot așa inaintezi în ani de viață,
Ușor și sigur ajungi la bătrânețe,
Trezirea e mai devreme, dimineața,
Somnul nu vine la fel, ca-n tinerețe
La anii senectuții, gândul mai des te poartă,
Spre cei plecați la Cer, de Domnul adormiți,
Te-ntrebi..puteam eu să am o altă soartă?
Și îți răspunzi..alții Sus sunt și doar de noi...pomeniți!
Scrisă de Cezar!
Pe Curând!
Un joc...șahul!
Azi cu nepotul am participat
La un concurs de șah la sat,
Premiul cel mare nu l-a luat,
Pentru că tare prost a judecat
Au fost partide mult disputate
Și unele din ele greu câștigate,
Iar unde a mutat făra-gândi,
Șat mat a încasat cât ai clipi
Ne vom întoarce din nou la joc
După o analiză a rundelor jucate,
Să apelăm la intelect, nu la noroc
Iar greșelile, să nu mai fie repetate
De la concurs multe s-au reținut
Și mai presus să nu te lași bătut,
Și chiar și-atunci când idei nu-s,
În minte mai există...o mutare-n plus!
Îndemn de Crăciun!
În preajma Sărbătorii de Crăciun
Să arătăm mai multă bunătate,
Să mulțumim pentru ce-avem
Și-un pic să dăm și mai departe
E timpul dragostei și al iertării
Și al colindelor ce ne vestesc,
Că astăzi s-a născut Christos
Pruncul dorit, darul Ceresc
În Betleem s-a întâmplat minunea
Așa cum cei trei magi au prevestit,
Ei aur, smirnă și tămâie au adus
Urmând lumina stelei ce i-a călăuzit
În peștera sărăcăcioasă s-a născut
Apoi Fecioara în scutece l-a înfășat,
L-ambrățișat și l-a culcat ușor în iesle
După ce mai întâi pe Prunc l-a alăptat
Și cum în peșteră era destul de frig
Cu abur l-a încălzit asinul și un bou,
Aici păstorii au fost trimiși de îngeri
Să se închine și oi ei au făcut cadou
El a venit pentru a noastră mântuire
Și drept răsplată, El moarte a primit,
A îndurat ocară, durere și batjocură
Ca ce e scris în Carte, să fie împlinit
Mă-ntreb acum pe mine și pe tine?
Am înțeles noi oare a Lui venire?
Și mai presus de ce El s-a jertfit?
Murind pe cruce pentru omenire
Acum în ajun de Crăciun vă-ndemn
Să ne schimbăm, să facem fapte bune,
Iar cu iubire, să dăruim în jur iubire
De vrem în Carte, să fie scris..al nostru Nume!
Noapte bună!
Îmi amintesc cum îmi spuneai
Că sunt al tău unic talisman,
Și ce rapid tu te-ai schimbat
Și-am devenit al tău dușman
Răceala multă am simțit la tine
Și mai mereu motiv de ceartă,
Orice spuneam ducea la iritare
Iar eu naiv spuneam...mă iartă
Toți cei din jur mă întrebau?
De unde mi se trage supărarea,
Iar eu râzând le răspundeam
Sunt bine și coboram privirea
Târziu am înțeles ce se întâmplă
Când între noi nimic nu a mai fost,
Iar să lungim ceva ce nu mai merge
Era o pierdere de timp și fără rost
Și a urmat o despărțire tare grea
După un timp de viață împreună,
Iar rana ni s-a vindecat la amândoi
Când altcuiva am spus, noi...noapte bună!
Mi-e greu!
Mi-e greu să zic, că-mi este greu
Dar și mai greu, că-mi e ușor,
Când timpul trece și ani adun
Să-i scad nu pot, nu sunt trișor
Mi-e greu s-afirm că-s înțelept
Având ani buni de carte-n spate,
Cu toate astea greu îmi răspund
Unde mă-ndrept și-ncotr-o parte
Mi-e tare greu când ești departe
Și-abia aștept să-ți simt suflarea,
Chiar dacă uneori greu recunosc
Când dau de greu îmi ești salvarea
Mi-e greu când te văd supărată
Și lacrima amară ți se prelinge,
Atunci cu greu mi-aleg cuvinte
Dar știu că dragostea învinge
Tare ușor este când ai aproape
Ființa dragă pe care o iubești,
Și-n tot ce faci prezent e Domnul
E semn Divin și Lui...Să-i mulțumești!
Iertare mamă!
Mă uit acum la poza ei cu drag,
Și-mi amintesc de mama mea,
Cum m-aștepta măicuța-n prag,
Sperând că azi, eu voi veni la ea
Și azi era mereu în fiecare zi,
Pentru ființa cu părul strâns,
Cu chip plăpând și ochii verzi,
Strălucitori și umezi de la plâns
Sunam și discutam cu dânsa,
Și-i promiteam zilnic mereu,
Că voi veni curând acasă,
Să-i treacă ei, de dorul meu
Din prag către poartă venea,
Poate îl vede pe-al ei fecior,
Venind spre casă de la șosea,
Și-n brațe să-l ia pe-al ei odor
Știu ce mult ea aștepta să vin,
S-o văd, să-mi spună..bun venit,
Cu glasul ei frumos și cristalin,
Iar eu să-i spun..bin' te-am găsit
Dar uneori realitatea-i crudă,
Iar la șosea nimeni nu se vedea,
Ea tristă, se retrăgea în tindă,
Și după ea ușor ușa-nchidea
Viața nu e așa cum ne-o dorim,
Iar așteptarea grea și dureroasă,
Amânăm fără motiv noi să venim,
La mama noastră, cea frumoasă
La telefon scuze prea des găseam,
Că sunt la muncă, nu pot să plec,
Făra să vreau, adesea o mințeam,
Când ei îi promiteam, că o să trec
Tot ce v-am scris e pur adevărat,
Și-așa se întâmplă mai mereu,
Să n-avem timp cănd ești chemat,
Și regretăm târziu, când ne e greu
Când ea în prag nu a mai fost,
Și poarta nu s-a mai deschis,
Am plâns, dar plânsul n-avea rost,
Mama fiind prea Sus, în Paradis
Acum și fară telefon să-mi dai,
Timp aș găsi și aș veni în zbor,
Să-ți mulțumesc că tu în Mai,
Viață mi-ai dat și-ți sunt fecior
Voi care astăzi mame mai aveți,
Și stiti cu câtă dragoste v-asteaptă,
Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,
Și cât mai des, dechideți poarta!
Timpul nu iartă!
E duminică, racoare și afară plouă,
N-am fost azi destul de matinal,
M-am trezit și sar din pat, că-i nouă,
Iar oglinda-mi spune, ai ochelari de cal
Mă uit mult mai atent prin cameră,
Și mă întreb cine-mi face cicane?
Când ochelarii mei sunt pe noptieră,
Și-mi răspund..vezi că,,porți", cearcăne
Privesc și-mi simt corpul puțin uzat,
Ceva grăsime pe burtă, fără folos,
S-a pus că aparatul de gym este stricat,
Și-acum îmi este tare greu, să o dau jos
În garderobă haine și rafturi pline,
Și nu-te-nduri să le dai la săraci,
Chiar dacă, niciuna nu-ți mai vine,
Și nici o șansă n-ai, să le îmbraci
O viață-ntreagă, muncim și adunăm,
Sume mici sau mari avem în cont,
Nu cheltuim prea mult și nici nu dăm,
Celor ce țin un ban, la o batistă-n nod
Cât tânăr ești trăiești ca în povești,
Iar viața mai pe nimic, o risipești,
Seama nu-ți dai că-nbătrânești,
Și-ajungi un timp, când te căiești
Și tot așa inaintezi în ani de viață,
Ușor și sigur ajungi la bătrânețe,
Trezirea e mai devreme, dimineața,
Somnul nu vine la fel, ca-n tinerețe
La anii senectuții, gândul mai des te poartă,
Spre cei plecați la Cer, de Domnul adormiți,
Te-ntrebi..puteam eu să am o altă soartă?
Și îți răspunzi..alții Sus sunt și doar de noi...pomeniți!
Scrisă de Cezar!
Pe Curând!
Un joc...șahul!
Azi cu nepotul am participat
La un concurs de șah la sat,
Premiul cel mare nu l-a luat,
Pentru că tare prost a judecat
Au fost partide mult disputate
Și unele din ele greu câștigate,
Iar unde a mutat făra-gândi,
Șat mat a încasat cât ai clipi
Ne vom întoarce din nou la joc
După o analiză a rundelor jucate,
Să apelăm la intelect, nu la noroc
Iar greșelile, să nu mai fie repetate
De la concurs multe s-au reținut
Și mai presus să nu te lași bătut,
Și chiar și-atunci când idei nu-s,
În minte mai există...o mutare-n plus!
Îndemn de Crăciun!
În preajma Sărbătorii de Crăciun
Să arătăm mai multă bunătate,
Să mulțumim pentru ce-avem
Și-un pic să dăm și mai departe
E timpul dragostei și al iertării
Și al colindelor ce ne vestesc,
Că astăzi s-a născut Christos
Pruncul dorit, darul Ceresc
În Betleem s-a întâmplat minunea
Așa cum cei trei magi au prevestit,
Ei aur, smirnă și tămâie au adus
Urmând lumina stelei ce i-a călăuzit
În peștera sărăcăcioasă s-a născut
Apoi Fecioara în scutece l-a înfășat,
L-ambrățișat și l-a culcat ușor în iesle
După ce mai întâi pe Prunc l-a alăptat
Și cum în peșteră era destul de frig
Cu abur l-a încălzit asinul și un bou,
Aici păstorii au fost trimiși de îngeri
Să se închine și oi ei au făcut cadou
El a venit pentru a noastră mântuire
Și drept răsplată, El moarte a primit,
A îndurat ocară, durere și batjocură
Ca ce e scris în Carte, să fie împlinit
Mă-ntreb acum pe mine și pe tine?
Am înțeles noi oare a Lui venire?
Și mai presus de ce El s-a jertfit?
Murind pe cruce pentru omenire
Acum în ajun de Crăciun vă-ndemn
Să ne schimbăm, să facem fapte bune,
Iar cu iubire, să dăruim în jur iubire
De vrem în Carte, să fie scris..al nostru Nume!
Noapte bună!
Îmi amintesc cum îmi spuneai
Că sunt al tău unic talisman,
Și ce rapid tu te-ai schimbat
Și-am devenit al tău dușman
Răceala multă am simțit la tine
Și mai mereu motiv de ceartă,
Orice spuneam ducea la iritare
Iar eu naiv spuneam...mă iartă
Toți cei din jur mă întrebau?
De unde mi se trage supărarea,
Iar eu râzând le răspundeam
Sunt bine și coboram privirea
Târziu am înțeles ce se întâmplă
Când între noi nimic nu a mai fost,
Iar să lungim ceva ce nu mai merge
Era o pierdere de timp și fără rost
Și a urmat o despărțire tare grea
După un timp de viață împreună,
Iar rana ni s-a vindecat la amândoi
Când altcuiva am spus, noi...noapte bună!