Încerc să scriu…
Încerc să scriu, condeiul greu apasă,
Iar foaia albă parcă se deșiră,
Îmi tremură întruna picioarele sub masă,
Cuvintele îmi stau deoparte și se miră.
Mi-e mintea-n căutarea după tine,
Și parcă sunt lovit de mii de aştri,
În hăuri să m-arunc subit în vine,
În căutarea ta și-a ochilor albaștri.
O altă foaie o mototolesc nervos,
Și vărs cerneala otrăvind cuvinte,
Iar pe podea se conturează-un chip frumos,
Ce poartă-n brațe aducerile-aminte.
Dar orice vers mă-ntoarce iar la tine,
Ca apa care-și știe vechiul vad,
Și-n fiecare slovă care vine,
Îți simt tăcerea învelită-n iad.
Îți caut glasul printre rânduri șterse,
Ca un orfan prin case de copii,
Și brusc din minte începe să se verse,
Cuvinte vechi pe care numai tu le știi.
Se stinge noaptea-n vârful lumânării,
Iar umbra mea se-apleacă peste masă,
Și lacrimi curg, că-n urma depărtării,
Nici poezia nu mai are casă...
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin ![]()
Data postării: 29 octombrie
Adăugat la favorite: 3
Comentarii: 1
Timp de citire: ~2 min.
Vizualizări: 346
Alte poezii ale autorului
Poezii de dragoste
Poezii de despărţire
Poezii despre natura
Poezii de primavara
Poezii dedicate Mamei
Poezii pentru copii
Casa Părintească
Poezii pentru tata
Poezii despre animale
Poezii despre moarte
Poezii filozofice
Poezii confesive
Poezii triste
Poezii motivaționale
Proza
Colinde
Poezii comice
Poezii patriotice
Poezii de 8 Martie
Poezii de Paște
Poezii de Anul Nou
Poezii diverse
Gânduri
Dedicaţii
Felicitări
Poezii de prietenie
Comentarii 1
un-pahar-de-poezie