Fără titlu
Iubita mea frumoasă,
Acest poem nu are titlu,
Universal este precum ești tu în frumusețea ta...
Cum poate crede cineva,
Că dragostea nu-i însuși cerul în libertatea sa,
Cu-acel albastru necuprins,
Ce poartă norii cei pufoși
Și care capătă ciudate forme,
Ce par să ne vorbească fără rost?
Dar rostul lor este chiar frumusețea pusă-n ei...
Iubito tu ești fata unor zei,
Știam din prima clipă, cu siguranță am știut,
Căci inima-mi șoptește mai mereu tăcut,
Să te iubesc fără să știu a pierde drumul început,
Iubito crede-mă, eu o ascult!
(4 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Horia Stănicel
Data postării: 4 martie
Vizualizări: 333
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Ni-e frică
Poem: A nu mai putea trăi
(foto) La Chișinău s-a deschis o cafenea dedicată poeziei. Unde o puteți găsi
Poem: La orizont
Poem: Dulcele amar
Prima lecţie de dirigenţie din noul an şcolar, dedicată scriitorului Ion Druţă
Poem: Nou răsărit
Poem: CÂNDVA
Descopera posibilitati de carieră pentru cei pasionați de cuvinte și expresie creativă, content writing și editare