Somnul Pacii
Ma chinui de ceva timp,viata imi da de gandit
Daca totul mai are rost sau va merge pentru totdeauna prost
Zambesc,dar mintea imi rasuna
Nu e ceea ce pare,sufletu imi plange de durere in continuare
Fericirea n-o gasesc,a disparut din nou si incep sa obosesc
Cand se va termina oare?
Aceasta ceata densa in zare
Negrul nor de deasupra mea
Sper ca va pleca
Si regele ceresc din noua va aparea pe strada mea
Nici macar nu pot explica,cat ma doare inima
Sufletul meu de fericire a secat
De cand m-am nascut a fost spintecat
Inchizand ochii ma gandesc
Oare daca o sa ma odihnesc
Va fi somn pasnic sau tulburat?
Dac o sa mor macar a meritat
Daca nu eu,macar cei din jur,cei la care tin
Sa aiba un somn lin
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: alexandra_bordea
Data postării: 15 mai 2023
Vizualizări: 669
Poezii din aceiaşi categorie
Înotul
metamorfozele unui gând/11
pași spre nicăieri,
cetatea adormită
nu simte cum iedera-ntunericului
urcă pe ziduri.
aripi fără zbor,
zbor fără elan,
elan fără un țel determinat.
roșu-i ucigător,
albastru-i apatic,
albul orbește.
suflare de noiembrie
prin cuibul de cuci,
nimeni aproape.
Epigrame XXVIII
Mie, la scoaterea vol. de poezii
"Firimituri de cuvinte..."
E clar. Acesta-i adevărul...
Precum o spune și autorul,
A vrut să dea mari lovituri,
Dar a făcut doar firimituri.
Meditație la profa de muzică
Mă dusei la ea acasă,
Undeva la demisol,
Ea îmi spune voluptoasă,
Duetul îl repetăm, la sol.
Fata popii
Ca să intre ușor în grații,
Fiindcă avea un chip cumplit,
A făcut des operații,
Şi are popa... chip cioplit.
Lui Relu Dop - epigramist cu ochelari
M-am îngrijorat puţin,
Domnule epigramist, miop
Căci în poantă n-ai venin,
Iar la muză i-ai pus… Dop.
D-lui Gogu Grosu - grupul Epigrame
Corectezi ce s-a postat,
Şi te crezi gros în penel,
La gramatică constat,
Ești destul de…subţirel.
Dupa ani de căsnicie
s-a stricat căruța...
Ne-am înecat amarul,
Și a pornit dezmățul…
Ea plecă cu armăsarul,
Eu am rămas cu hățul.
Epitaf - Constantin Brâncuși
Aici doarme chiar Brâncuși,
Coloana ne-a făurit,
Deschizând în ceruri uși,
Va trăi la... Infinit.
Concurs de șah
Am nimerit ca oponent,
O tipă c-un decolteu strident.
Cu turnurile m-a atacat,
Și am găsit salvarea-n Pat.
Vecinului
A cam înghițit gălușca,
Prin vecini îi e surghiunul,
Soția trage cu pușca,
Soacra dă cu tunul.
Apropos
Cu pretendenta mă plimbam,
Prin pădure, pe-o cărare...
Şi mă-ntreabă tam-nesam,
Ai ce cară melcul în spinare?
Unui popă afemeiat
L-a chemat la parastas,
Și pe când se înserează,
Popa-i spuse mai retras,
O moliftă... te aranjează?
Gânduri 2
Oh! Gânduri, gânduri,
Voi timpul mi-l furați,
Voi zâmbetul mi-ascundeți.
Sunteți ca niște lanțuri
Ce mă cuprind întru totul,
Ca niște vânturi aspre
Ce ochii îmi închid,
Spre a nu vedea adevărul
Acela crunt și rece.
Sacrificii
mi-e frică să merg noaptea prin viață
să bâjbâi
să nu-mi mai găsesc punctele cardinale
scara de bloc
cheia de la ușa iubitei
care mă ține de vreo trei zile flotant
noaptea toate blocurile se aseamănă între ele
mai bine rămân alături de ea
lipit de spatele ei ondulat în formă de S
ca o curbă extrem de periculoasă în drum
cu ochii deschiși
așteptând să se-ntoarcă spre mine
nu fără emoție
pentru că uneori se transformă într-o văduvă neagră
într-o femei vampir
știu că mă va devora până în zori
dar nu mi-e teamă
îi cer doar să nu mă rănească prea mult
nu-mi place să sufăr
să asist la propria moarte
să-mi văd sângele țâșnind spre cer ca apa fierbinte dintr-un gheizer
să văd cum îmi sparge toate oasele între fălci
cum mă înghite bucată cu bucată
cum îmi scuipă părțile necomestibile
oribil
dar ce nu face un bărbat pentru o clipă de dragoste…
Degringoladă
n-ai vrea decât să ajungi cât ma repede acasă
aventura ziliei printre atâtea lucruri lipsite de sens
e pe sfârșite
întrebările nepuse
ochii holbați
goliți de umoarea vitroasă
rămân fără răspunsuri și fără reacții
îmi aprind o țigară ca să nu fac un atac cerebral
.
și asist resemnat cum viața îmi așează pe umeri tot cerul
în bătaie de joc
.
știind că nu-l pot lua cu mine-năuntru
.
unde să-nghesui atât infinit
atâta albastru
.
abia mai este loc pentru o boare de aer curat
.
ultima frântura de liniște
rămasă de ieri
într-o cutie de chibrituri pe jumătate goală
nu mai are puls
.
disperarea se zbate ca o pasăre neagră
din colț în colț
.
de obosit ce sunt mă prăbușesc între fotolii
.
voi fi foarte singur la noapte cu fâșia această de cer
năruită in prag
cu stelele aceste risipite pe deluri
cu lumina quasarilor triști înfiptă în gât
departe
foarte departe de țărm
.
n-a mai rămas nicun capăt de pod de unde s-arunci o ancoră…
Înotul
metamorfozele unui gând/11
pași spre nicăieri,
cetatea adormită
nu simte cum iedera-ntunericului
urcă pe ziduri.
aripi fără zbor,
zbor fără elan,
elan fără un țel determinat.
roșu-i ucigător,
albastru-i apatic,
albul orbește.
suflare de noiembrie
prin cuibul de cuci,
nimeni aproape.
Epigrame XXVIII
Mie, la scoaterea vol. de poezii
"Firimituri de cuvinte..."
E clar. Acesta-i adevărul...
Precum o spune și autorul,
A vrut să dea mari lovituri,
Dar a făcut doar firimituri.
Meditație la profa de muzică
Mă dusei la ea acasă,
Undeva la demisol,
Ea îmi spune voluptoasă,
Duetul îl repetăm, la sol.
Fata popii
Ca să intre ușor în grații,
Fiindcă avea un chip cumplit,
A făcut des operații,
Şi are popa... chip cioplit.
Lui Relu Dop - epigramist cu ochelari
M-am îngrijorat puţin,
Domnule epigramist, miop
Căci în poantă n-ai venin,
Iar la muză i-ai pus… Dop.
D-lui Gogu Grosu - grupul Epigrame
Corectezi ce s-a postat,
Şi te crezi gros în penel,
La gramatică constat,
Ești destul de…subţirel.
Dupa ani de căsnicie
s-a stricat căruța...
Ne-am înecat amarul,
Și a pornit dezmățul…
Ea plecă cu armăsarul,
Eu am rămas cu hățul.
Epitaf - Constantin Brâncuși
Aici doarme chiar Brâncuși,
Coloana ne-a făurit,
Deschizând în ceruri uși,
Va trăi la... Infinit.
Concurs de șah
Am nimerit ca oponent,
O tipă c-un decolteu strident.
Cu turnurile m-a atacat,
Și am găsit salvarea-n Pat.
Vecinului
A cam înghițit gălușca,
Prin vecini îi e surghiunul,
Soția trage cu pușca,
Soacra dă cu tunul.
Apropos
Cu pretendenta mă plimbam,
Prin pădure, pe-o cărare...
Şi mă-ntreabă tam-nesam,
Ai ce cară melcul în spinare?
Unui popă afemeiat
L-a chemat la parastas,
Și pe când se înserează,
Popa-i spuse mai retras,
O moliftă... te aranjează?
Gânduri 2
Oh! Gânduri, gânduri,
Voi timpul mi-l furați,
Voi zâmbetul mi-ascundeți.
Sunteți ca niște lanțuri
Ce mă cuprind întru totul,
Ca niște vânturi aspre
Ce ochii îmi închid,
Spre a nu vedea adevărul
Acela crunt și rece.
Sacrificii
mi-e frică să merg noaptea prin viață
să bâjbâi
să nu-mi mai găsesc punctele cardinale
scara de bloc
cheia de la ușa iubitei
care mă ține de vreo trei zile flotant
noaptea toate blocurile se aseamănă între ele
mai bine rămân alături de ea
lipit de spatele ei ondulat în formă de S
ca o curbă extrem de periculoasă în drum
cu ochii deschiși
așteptând să se-ntoarcă spre mine
nu fără emoție
pentru că uneori se transformă într-o văduvă neagră
într-o femei vampir
știu că mă va devora până în zori
dar nu mi-e teamă
îi cer doar să nu mă rănească prea mult
nu-mi place să sufăr
să asist la propria moarte
să-mi văd sângele țâșnind spre cer ca apa fierbinte dintr-un gheizer
să văd cum îmi sparge toate oasele între fălci
cum mă înghite bucată cu bucată
cum îmi scuipă părțile necomestibile
oribil
dar ce nu face un bărbat pentru o clipă de dragoste…
Degringoladă
n-ai vrea decât să ajungi cât ma repede acasă
aventura ziliei printre atâtea lucruri lipsite de sens
e pe sfârșite
întrebările nepuse
ochii holbați
goliți de umoarea vitroasă
rămân fără răspunsuri și fără reacții
îmi aprind o țigară ca să nu fac un atac cerebral
.
și asist resemnat cum viața îmi așează pe umeri tot cerul
în bătaie de joc
.
știind că nu-l pot lua cu mine-năuntru
.
unde să-nghesui atât infinit
atâta albastru
.
abia mai este loc pentru o boare de aer curat
.
ultima frântura de liniște
rămasă de ieri
într-o cutie de chibrituri pe jumătate goală
nu mai are puls
.
disperarea se zbate ca o pasăre neagră
din colț în colț
.
de obosit ce sunt mă prăbușesc între fotolii
.
voi fi foarte singur la noapte cu fâșia această de cer
năruită in prag
cu stelele aceste risipite pe deluri
cu lumina quasarilor triști înfiptă în gât
departe
foarte departe de țărm
.
n-a mai rămas nicun capăt de pod de unde s-arunci o ancoră…
Alte poezii ale autorului
Te iubesc
Nu ne vorbim momentan
Dar,imi doresc sa traim din nou spontan
Toate clipele in care ma strangeai la piept
Inca le mai astept
Sa te intorci,asta imi doresc
Fara tine e pustiu,incepi sa ma imbolnavesti
Crezi ca nu vad cum ma privesti?
De parca ai vrea sa imi dai niste vesti
Tousi,ceva te tine
Nu iti prea sta in fire
Lasa-ma sa te iubesc!
Asta imi doresc
Sa iti arat cum poti fi iubit
Sincer si deosebit
Deschide-ti ochii, fraiere
Fa ceva pana nu piere
Hai sa terminam acest joc copilaresc
Si sa te lamuresc
Ca te iubesc...
Rezervat
Suspin pe malul marii negre,al cuvintelor incerte
La rascrucea dintre drumuri zac
Sa te astept sau sa renasc,precum pasarea Phoenix din propria cenusa
Inca stau pe tusa,gandindu-ma daca sa deschid o alta usa
Regretand ca nu am putut sa iti zic,cat de mult te-am iubit
Inca te iubesc,sa stii,simt bataia inimii
Flacara inca palpaind tot nu stiu daca as putea sa o sting
Nu,nu acest lucru il resping
Fara sa stiu,m-am mintit zicand ca nu sentimente
Dar,tot ce am facut a fost sa diminuez durata acelor momente
Poate nu o sa apuc sa iti zic
M-ai facut sa simt un sentiment puternic
Avand un loc liber,tu l-ai ocupat
Si cand tu brusc ai plecat,inima m-a intepat
Nimeni nestiind nimic despre cum tu m-ai ranit
In seara aia nici nu m-am odihnit
Din cauza lacrimilor ce se prelingeau pe obraz
Perna mea au ajuns pentru ele un iaz
Acum acel loc e din nou liber
Dar nimeni nu ti-l va ocupa,asta consider
Va fi rezervat pentru tine,iubitul meu partener
Pe un piedestal
Sentimente tinute in mine
Nu puteau fi stiute de nimeni
Doar tu,puteai sa le stii
Ceva ce nu ti-am putut oferii...
Ma gandesc....profund....am inceput sa ma scufund
Sa stau? Sa te las?
Am inceput sa iti uit al tau glas
Inchizand ochii,imi amintesc
Ochii tai care inca ma inebunesc
De culoare caprui inchis,dar cu tente de verde deschis
Cu zambetul tau calm
M-ai ucis,asta e clar
Parul tau brunet si lucios
Crede-ma ca esti cu adevarat contagios
M-ai scos din bezna ce era
Nici nu imi puteam imagina
Cum o mana rece ca a mea putea intalni una calda ca a ta
As vrea sa te privesc cu neincetare...sa te admir
M-as uita la tine ore-n sir
Atat timp cat inca pot sa respir
Prin ochii mei esti altcumva, fata de cum te vede lumea,valorezi ceva
Pentru mine esti cineva
Te pierzi usor in multime
Dar,inima mea mi te-a pus la inaltime
Ca pe un piedestal stai
Acolo esti si vei ramane
Robert,prima mea iubire
Te iubesc
Nu ne vorbim momentan
Dar,imi doresc sa traim din nou spontan
Toate clipele in care ma strangeai la piept
Inca le mai astept
Sa te intorci,asta imi doresc
Fara tine e pustiu,incepi sa ma imbolnavesti
Crezi ca nu vad cum ma privesti?
De parca ai vrea sa imi dai niste vesti
Tousi,ceva te tine
Nu iti prea sta in fire
Lasa-ma sa te iubesc!
Asta imi doresc
Sa iti arat cum poti fi iubit
Sincer si deosebit
Deschide-ti ochii, fraiere
Fa ceva pana nu piere
Hai sa terminam acest joc copilaresc
Si sa te lamuresc
Ca te iubesc...
Rezervat
Suspin pe malul marii negre,al cuvintelor incerte
La rascrucea dintre drumuri zac
Sa te astept sau sa renasc,precum pasarea Phoenix din propria cenusa
Inca stau pe tusa,gandindu-ma daca sa deschid o alta usa
Regretand ca nu am putut sa iti zic,cat de mult te-am iubit
Inca te iubesc,sa stii,simt bataia inimii
Flacara inca palpaind tot nu stiu daca as putea sa o sting
Nu,nu acest lucru il resping
Fara sa stiu,m-am mintit zicand ca nu sentimente
Dar,tot ce am facut a fost sa diminuez durata acelor momente
Poate nu o sa apuc sa iti zic
M-ai facut sa simt un sentiment puternic
Avand un loc liber,tu l-ai ocupat
Si cand tu brusc ai plecat,inima m-a intepat
Nimeni nestiind nimic despre cum tu m-ai ranit
In seara aia nici nu m-am odihnit
Din cauza lacrimilor ce se prelingeau pe obraz
Perna mea au ajuns pentru ele un iaz
Acum acel loc e din nou liber
Dar nimeni nu ti-l va ocupa,asta consider
Va fi rezervat pentru tine,iubitul meu partener
Pe un piedestal
Sentimente tinute in mine
Nu puteau fi stiute de nimeni
Doar tu,puteai sa le stii
Ceva ce nu ti-am putut oferii...
Ma gandesc....profund....am inceput sa ma scufund
Sa stau? Sa te las?
Am inceput sa iti uit al tau glas
Inchizand ochii,imi amintesc
Ochii tai care inca ma inebunesc
De culoare caprui inchis,dar cu tente de verde deschis
Cu zambetul tau calm
M-ai ucis,asta e clar
Parul tau brunet si lucios
Crede-ma ca esti cu adevarat contagios
M-ai scos din bezna ce era
Nici nu imi puteam imagina
Cum o mana rece ca a mea putea intalni una calda ca a ta
As vrea sa te privesc cu neincetare...sa te admir
M-as uita la tine ore-n sir
Atat timp cat inca pot sa respir
Prin ochii mei esti altcumva, fata de cum te vede lumea,valorezi ceva
Pentru mine esti cineva
Te pierzi usor in multime
Dar,inima mea mi te-a pus la inaltime
Ca pe un piedestal stai
Acolo esti si vei ramane
Robert,prima mea iubire
Te iubesc
Nu ne vorbim momentan
Dar,imi doresc sa traim din nou spontan
Toate clipele in care ma strangeai la piept
Inca le mai astept
Sa te intorci,asta imi doresc
Fara tine e pustiu,incepi sa ma imbolnavesti
Crezi ca nu vad cum ma privesti?
De parca ai vrea sa imi dai niste vesti
Tousi,ceva te tine
Nu iti prea sta in fire
Lasa-ma sa te iubesc!
Asta imi doresc
Sa iti arat cum poti fi iubit
Sincer si deosebit
Deschide-ti ochii, fraiere
Fa ceva pana nu piere
Hai sa terminam acest joc copilaresc
Si sa te lamuresc
Ca te iubesc...
Rezervat
Suspin pe malul marii negre,al cuvintelor incerte
La rascrucea dintre drumuri zac
Sa te astept sau sa renasc,precum pasarea Phoenix din propria cenusa
Inca stau pe tusa,gandindu-ma daca sa deschid o alta usa
Regretand ca nu am putut sa iti zic,cat de mult te-am iubit
Inca te iubesc,sa stii,simt bataia inimii
Flacara inca palpaind tot nu stiu daca as putea sa o sting
Nu,nu acest lucru il resping
Fara sa stiu,m-am mintit zicand ca nu sentimente
Dar,tot ce am facut a fost sa diminuez durata acelor momente
Poate nu o sa apuc sa iti zic
M-ai facut sa simt un sentiment puternic
Avand un loc liber,tu l-ai ocupat
Si cand tu brusc ai plecat,inima m-a intepat
Nimeni nestiind nimic despre cum tu m-ai ranit
In seara aia nici nu m-am odihnit
Din cauza lacrimilor ce se prelingeau pe obraz
Perna mea au ajuns pentru ele un iaz
Acum acel loc e din nou liber
Dar nimeni nu ti-l va ocupa,asta consider
Va fi rezervat pentru tine,iubitul meu partener
Pe un piedestal
Sentimente tinute in mine
Nu puteau fi stiute de nimeni
Doar tu,puteai sa le stii
Ceva ce nu ti-am putut oferii...
Ma gandesc....profund....am inceput sa ma scufund
Sa stau? Sa te las?
Am inceput sa iti uit al tau glas
Inchizand ochii,imi amintesc
Ochii tai care inca ma inebunesc
De culoare caprui inchis,dar cu tente de verde deschis
Cu zambetul tau calm
M-ai ucis,asta e clar
Parul tau brunet si lucios
Crede-ma ca esti cu adevarat contagios
M-ai scos din bezna ce era
Nici nu imi puteam imagina
Cum o mana rece ca a mea putea intalni una calda ca a ta
As vrea sa te privesc cu neincetare...sa te admir
M-as uita la tine ore-n sir
Atat timp cat inca pot sa respir
Prin ochii mei esti altcumva, fata de cum te vede lumea,valorezi ceva
Pentru mine esti cineva
Te pierzi usor in multime
Dar,inima mea mi te-a pus la inaltime
Ca pe un piedestal stai
Acolo esti si vei ramane
Robert,prima mea iubire