Prima
Schimb zeci de mii de vorbe
Dar vorbesc numai cu mine,
Singura mea speranta
Este binele de maine
Si sincer , am prea multe ganduri negre
Ma compar in veselie doar cu pompele funebre.
Dar cu toate astea ,
Incerc sa-mi pastrez echilibrul
Sa rezist tentatiei
De-a nu mai lupta cu timpul
Acest permanent nefavorabil
Monstru care-nghite sentimente,
Dorinte si vise neimplinite.
Un izvor de lacrimi
Ce nu seaca niciodata
Ce dezgroapa o amintire
De lume de mult uitata.
O traire care nu mai lasa
Loc nici de cuvinte
Foc etern aprins in graba
Intretinut de minte.
Un sir lung de palpitatii doar de la o privire
As vrea sa simti doar o secunda
Ce simt eu pentru tine.
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: ANONIM
Data postării: 30 septembrie 2014
Vizualizări: 2609
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Oare ce ar putea fi? în olandeză
Poem: Pedeapsa
OMUL SĂPTĂMÂNII: Igor Guzun SCRIITOR, JURNALIST
Poem: Îndoiala...
Poem: Alegeri imposibile
Omagiu lui Grigore Vieru. Regretatul poet ar fi împlinit astăzi 83 de ani
Poem: Simt singurătatea!
Poem: Демон
"Cu drag din Moldova" - proiect lansat de jurnalistul Vasile Botnaru si poetii Maria si Ivan Pilchin