Curba lui Gauss
sunt zile când ard mocnit, fără fum,
ca o țigară uitată alături, pe masă
şi zile când mă adun din frunze şi
resturi de scrum – şi-mi umblu prin cuget
aşa cum umblu prin casă
sunt zile când ochii dinăuntru mă dor
iar spaima pe iris se-aşază ca o pânză
de gheaţă – sunt zile când simt moartea
rece în fiecare por – şi zile când uit totul
sufocat de excesul de viaţă
sunt zile când ard mocnit, efemer,
aşa cum arde focu-n bătrâna mea sobă
de teracotă – sunt zile când sfredelesc
cu privirea neliniștită în cer – şi zile când
mă ferec disperat înăuntru-mi
ca într-o grotă...
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: aurel_contu
Data postării: 26 noiembrie 2018
Vizualizări: 1435
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Declarație de dragoste
Poem: Pentru ce ?
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară
Poem: Pe luna
Poem: Simt singurătatea!
Premiul Nobel pentru Literatură 2022
Poem: Dorul
Poem: Castele de nisip
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei