Cavalerul tristei figuri(Meta)
amagitoare priveliste de iarna
in teritoriul hispanic sontacai fara cal
fara scutier,fara lance-umbra de vis
sau idee a scriitorului poate
(in pana de idei deocamdata)
pana si dulcineea e moarta
(sau nenascuta)
au incercat multi sa ma descifreze
in van cautarile lor
Le iesea mai mereu aceleasi cuvinte
vis,vise,poetul de vis
Iar eu le zambeam calp
stiind ca dupa o viata de om
am ajuns doar alfabet al limbii
Miguel Cervantes des Don Quijote
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Aprinde
Poem: Iarna rece
Cine suntem și ce limbă vorbim? (VII) Poezia „Testament” de Tudor Arghezi, recitată de Ana Sîrbu
Poem: E ORA
Poem: Luptă am dus..!
Librăria Bestseller anunță lichidări de stoc cu reduceri de 70% la peste 1000 de titluri de carte
Poem: Uneori cand plang
Poem: Mai ții minte ?
Ducesa Meghan de Sussex scrie o carte pentru copii