Natura
Natura care aș vrea să rămana veșnică vie
Port în mine ziua cand mă plimbam
Cu tine natură,
Cu vorbe dulci ne răsfățam
Ne intersectam des sub bătranul castan
Soarele ne privea și ne zambea
Iar luna își varsă privirea spre noi
Soarele și luna se îmbrățișau amandoi
Formă de salut ca doi prieteni astrali
Ca niște aștri care des ne vizitau
Și ne vegheau nopțile întunecate
Cu un cer pustiu acoperit cu lacrimi.
Lacrima vieții se topea ca un nor fără pereche
Lumina vie ne încălzea ca o scanteie de fericire
din inima ta.
Category: Poems about nature
All author's poems: Vlad Babiciu
Date of posting: 27 мая 2022
Views: 1208
Poems in the same category
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu în norvegiană
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuțite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
și el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Și-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.
Høstfølelse
Høsten har kommet, dekk hjertet mitt med noe
med skyggen av et tre eller bedre med skyggen din.
Jeg er redd jeg ikke vil se deg mer, noen ganger
at jeg vil vokse skarpe vinger opp til skyene,
at du vil gjemme deg i et fremmed øye,
og han skal lukke seg med et blad av malurt.
Og så nærmer jeg meg steinene og tier,
Jeg tar ordene og drukner dem i havet.
Jeg plystrer månen og stiger opp og forfalsker den
i en stor kjærlighet.
Un val în mare
Am alergat
Un val să prind
În imensitatea mării ,
Tăcerea m-a cuprins
Prin liniștea
Care în amurg
Cheamă în larg briza.
Doar printr-un val,
Chiar de la mal
Nisipul m-a lunecat
În gândul meu
Prin licăritul unui far…
,,Restul e tăcere,,.
Biologia - Biotopul
Noi suntem din europa
Insa ea e foarte mare
Iari Moldova-i punct pe harta
Dar si satul, cite biotopuri are!?
Sa ne mai gindim un pic
Botopul este mic?
Cum sa, nu, e foarte mare
O multime de factori are
Geologici, geoagrafici
Fizici, chimici , si organici
Vulpea- cu biocenoza ei
Pestele in riul sau
Pestera-i cu lilieci
Vulturul in zbor mereu
Eu produc dar si consum
Tertiac consumator sunt
Si mai sunt consumatori
Secundari , primari, producatori
Frika-mi e doar de-un nimic
De un descompuator mic
Biomasa- e frumoasa
Productivitatea-i deasa
Cind pe umeri sede capul
Si pastreaza biotopul.
Note de Mai/4
luna trece alene
peste-ntinderi de ape;
lebede-
într-o legănare de trestii,
îi sorb lacome-nsuflețirea;//
dangătul clopotelor
înăbușă tristețea-n
cercuri concentrice.
Singura cu marea
Marea nu îmbătrânește
In fiecare an e tot mai frumoasă
Alte scoici, aceleași valuri
Doar eu adaug ani vieții
Spumă,nisip, suntem praf de stele
Grăunte de substanță
Vise fără limite
Marea e mereu a mea
Așa cum nu a fost nimeni
Căci marea..ea nu îmbătrânește.
Iarna de Stela Enache în franceză
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Hiver
--- 1 ---
Du haut des airs, le terrible hiver tamise les nuages de neige,
Les chevaux de Troie qui voyageaient depuis longtemps se rassemblaient en tas dans le ciel ;
Les flocons volent, flottent dans les airs comme un essaim de papillons blancs,
Répandre des frissons sur les épaules pâles du pays.
Il neige le jour, il neige la nuit, il neige encore le matin !
Avec une chaîne d'argent, le fier pays s'habille ;
Le soleil rond et pâle est annoncé parmi les nuages
Comme un rêve de jeunesse parmi les années qui passent.
--- R ---
C'est tout blanc dans les champs, sur les collines, autour, au loin,
Comme des fantômes blancs, les peupliers enfilés se perdent dans le beurre,
Et sur le tronçon désolé, sans pistes, sans route,
On aperçoit les villages perdus sous les nuages blancs de fumée.
--- 2 ---
Mais la neige s'arrête, les nuages fuient, le soleil désiré
Il brille et dissipe l'océan de neige.
Voici un traîneau léger qui sillonne les vallées…
Le tintement des hochets résonnait dans l’air joyeux.
--- R ---
C'est tout blanc dans les champs, sur les collines, autour, au loin,
Comme des fantômes blancs, les peupliers enfilés se perdent dans le beurre,
Et sur le tronçon désolé, sans pistes, sans route,
On aperçoit les villages perdus sous les nuages blancs de fumée.
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu în norvegiană
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuțite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
și el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Și-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.
Høstfølelse
Høsten har kommet, dekk hjertet mitt med noe
med skyggen av et tre eller bedre med skyggen din.
Jeg er redd jeg ikke vil se deg mer, noen ganger
at jeg vil vokse skarpe vinger opp til skyene,
at du vil gjemme deg i et fremmed øye,
og han skal lukke seg med et blad av malurt.
Og så nærmer jeg meg steinene og tier,
Jeg tar ordene og drukner dem i havet.
Jeg plystrer månen og stiger opp og forfalsker den
i en stor kjærlighet.
Un val în mare
Am alergat
Un val să prind
În imensitatea mării ,
Tăcerea m-a cuprins
Prin liniștea
Care în amurg
Cheamă în larg briza.
Doar printr-un val,
Chiar de la mal
Nisipul m-a lunecat
În gândul meu
Prin licăritul unui far…
,,Restul e tăcere,,.
Biologia - Biotopul
Noi suntem din europa
Insa ea e foarte mare
Iari Moldova-i punct pe harta
Dar si satul, cite biotopuri are!?
Sa ne mai gindim un pic
Botopul este mic?
Cum sa, nu, e foarte mare
O multime de factori are
Geologici, geoagrafici
Fizici, chimici , si organici
Vulpea- cu biocenoza ei
Pestele in riul sau
Pestera-i cu lilieci
Vulturul in zbor mereu
Eu produc dar si consum
Tertiac consumator sunt
Si mai sunt consumatori
Secundari , primari, producatori
Frika-mi e doar de-un nimic
De un descompuator mic
Biomasa- e frumoasa
Productivitatea-i deasa
Cind pe umeri sede capul
Si pastreaza biotopul.
Note de Mai/4
luna trece alene
peste-ntinderi de ape;
lebede-
într-o legănare de trestii,
îi sorb lacome-nsuflețirea;//
dangătul clopotelor
înăbușă tristețea-n
cercuri concentrice.
Singura cu marea
Marea nu îmbătrânește
In fiecare an e tot mai frumoasă
Alte scoici, aceleași valuri
Doar eu adaug ani vieții
Spumă,nisip, suntem praf de stele
Grăunte de substanță
Vise fără limite
Marea e mereu a mea
Așa cum nu a fost nimeni
Căci marea..ea nu îmbătrânește.
Iarna de Stela Enache în franceză
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Hiver
--- 1 ---
Du haut des airs, le terrible hiver tamise les nuages de neige,
Les chevaux de Troie qui voyageaient depuis longtemps se rassemblaient en tas dans le ciel ;
Les flocons volent, flottent dans les airs comme un essaim de papillons blancs,
Répandre des frissons sur les épaules pâles du pays.
Il neige le jour, il neige la nuit, il neige encore le matin !
Avec une chaîne d'argent, le fier pays s'habille ;
Le soleil rond et pâle est annoncé parmi les nuages
Comme un rêve de jeunesse parmi les années qui passent.
--- R ---
C'est tout blanc dans les champs, sur les collines, autour, au loin,
Comme des fantômes blancs, les peupliers enfilés se perdent dans le beurre,
Et sur le tronçon désolé, sans pistes, sans route,
On aperçoit les villages perdus sous les nuages blancs de fumée.
--- 2 ---
Mais la neige s'arrête, les nuages fuient, le soleil désiré
Il brille et dissipe l'océan de neige.
Voici un traîneau léger qui sillonne les vallées…
Le tintement des hochets résonnait dans l’air joyeux.
--- R ---
C'est tout blanc dans les champs, sur les collines, autour, au loin,
Comme des fantômes blancs, les peupliers enfilés se perdent dans le beurre,
Et sur le tronçon désolé, sans pistes, sans route,
On aperçoit les villages perdus sous les nuages blancs de fumée.
Other poems by the author
Suras de muză
Mă îmbăt cu dezordinea cuvintelor
Știu să legiferez două texte literare
Devin critic cand moralul tău de critic literar
e judecat dur de muză.
Să mă înveselesc cu gandul la muză
ce se frămantă în gol de erori literare
puse capcană de niște poeți iscusiți,
la limbajul poetic,
Muza dorește să judece poeții și poeziile
dar nu o face,
în schimb le dă o inspirație fructoasă
pe calea poetică.
Norii zboară
Norii stau deasupra capului tău,
plumburi,
tăceau cand zburau,
la vederea ochilor îndrăgostiți,
Zborul norilor ți-a răpit inima ce bate
ca sunetul unui pendul de ceas,
zboară mai repede decat viteza secundelor tale.
Final de iarnă
Iarna așteaptă în final plecarea,
de a-și lua zăpezile
conservată într-o natură rece
evacuată în afara naturii,
rămas cu fiorul
prelins în lacrima uitării
strigătul dureros despărți
natura robită de iarna nemiloasă,
iarna își spune ultimul cuvant de adio
Natura caștigă procesul de a revendica
primăvara.
Se apropie toamna
Cu pași fini se apropie toamna
Nedorită de vara lungă
Vara,lacomă de secetă și arșită
Canicula își schimbă traiectoria
Scad gradele temperaturii,cand,
Sună clopotul toamnei
Cu gust de struguri dulci.
Fluturi
Presimt secretul ce stă ascuns
în aripile tale de nepătruns.
Zborul cu viteza unei stele căzătoare
mă face ascuns printre norii călători
Valurile mării ating țărmul
cu puterea aripilor în zbor.
Cascada iubirii,
care nici o tornadă
nu poate să o doboare.
Din fire de apă colorată,
roșu aprins pus pe inima unui Cupidon
ți-am croit destinul,
săgeata iubirii aruncată în marea inimii.
Suras de muză
Mă îmbăt cu dezordinea cuvintelor
Știu să legiferez două texte literare
Devin critic cand moralul tău de critic literar
e judecat dur de muză.
Să mă înveselesc cu gandul la muză
ce se frămantă în gol de erori literare
puse capcană de niște poeți iscusiți,
la limbajul poetic,
Muza dorește să judece poeții și poeziile
dar nu o face,
în schimb le dă o inspirație fructoasă
pe calea poetică.
Norii zboară
Norii stau deasupra capului tău,
plumburi,
tăceau cand zburau,
la vederea ochilor îndrăgostiți,
Zborul norilor ți-a răpit inima ce bate
ca sunetul unui pendul de ceas,
zboară mai repede decat viteza secundelor tale.
Final de iarnă
Iarna așteaptă în final plecarea,
de a-și lua zăpezile
conservată într-o natură rece
evacuată în afara naturii,
rămas cu fiorul
prelins în lacrima uitării
strigătul dureros despărți
natura robită de iarna nemiloasă,
iarna își spune ultimul cuvant de adio
Natura caștigă procesul de a revendica
primăvara.
Se apropie toamna
Cu pași fini se apropie toamna
Nedorită de vara lungă
Vara,lacomă de secetă și arșită
Canicula își schimbă traiectoria
Scad gradele temperaturii,cand,
Sună clopotul toamnei
Cu gust de struguri dulci.
Fluturi
Presimt secretul ce stă ascuns
în aripile tale de nepătruns.
Zborul cu viteza unei stele căzătoare
mă face ascuns printre norii călători
Valurile mării ating țărmul
cu puterea aripilor în zbor.
Cascada iubirii,
care nici o tornadă
nu poate să o doboare.
Din fire de apă colorată,
roșu aprins pus pe inima unui Cupidon
ți-am croit destinul,
săgeata iubirii aruncată în marea inimii.