Din orizontul pierdut
Orizontul e pierdut
Pe-o mare -ntunecatä
Împrăștiind tăcut
Năframa-nlăcrimată
Sub vălul neguros
Plutea înfrigurată
La cârma vântului tăios
Bolta încruntată.
Luna,printre umbre
Licărea cu sfială
Gălbejită din fire
Cu nuanță virtuală.
Hoinărea o barcă
În vârtejul apei
Ìmpänzitä leoarcä
Sub spasmul pleoapei
Fălcile adâncului
O sorbeau însetate,
Spre brațele malului
Din răsputeri se zbate.
Se -agăță de -o buturugă
Zdrobindu -se de stânci
In strigäte de rugä
De-ale sufletelor voci...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Valurile pieirii
Poem: Strigătul
„ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL”-18
Poem: Corabie în spaniolă
Poem: Avatar
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc
Poem: Precum fulgerul în noapte
Poem: Cu moartea să fac dragoste în mormânt
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere