1  

A 13-year-old woman from Pakistan set out to read books from each country

poezii.online A 13-year-old woman from Pakistan set out to read books from each country
Aisha Arif Esbhani este o tânără de 13 ani din Karachi, Pakistan care și-a propus să citească câte cel puțin o carte din fiece țară din lume. Regula fiind ca această carte care o va citi să fie scrisă de către un autor nativ.
Aisha

Aisha

Aisha Arif Esbhani a spus pe pagina sa de Facebook că îi place foarte mult să citească și cu puțin timp în urmă a realizat că tot ce citise ea în școală fusese scris de către autori britanici sau nord-americani, de aceea aceasta a decis să-și deschidă orizonturile și să citească opere native din fiece țară din lume.

Puteți urmări aventura tinerei care a început în aprilie 2016 pe următorul hashtag: #reading197countries

În decembrie 2016, Aisha a scris că deja a reușit să colecteze cărți din 43 de țări din cele 197 de pe lista sa.

Din Moldova, Aisha a reușit să citească cartea lui Vladimir Lorchenkov „The Good Life Elsewhere”.

Despre autor și carte

vladimircollage

Vladimir se consideră unul din cei mai talentați scriitori nativi din Moldova. În 2014 acesta a emigrat în Canada.

Vladimir este laureatul premiului „Debut” în categoria proză voluminoasă, în Rusia (2003). Autorul a mai mult de 10 cărți publicate în Rusia, Italia, Germania, Norvegia, Franța și SUA. Autorul teoriei despre apariția noilor literaturi naționale în limba rusă pe teritoriul post-sovietic. Cărțile scriitorului au primit multe recenzii pozitive, inclusiv de la unele edituri prestigioase, precum World Literature Today, Wall Street Journal (SUA), L’Express (Franța).

„The Good Life Elsewhere” este o carte amuzantă dar tristă care cuprinde mai multe istorioare a câtorva săteni și eforturile sale de a supravețui și visul lor de a ajunge în Italia. Cartea poate fi găsită pe Amazon.

Lista cărților pe care Aisha le are de autori din România:

Night by Elie Weisel
The Fox Was Ever the Hunter by Herta Müller
Why we love women by Mircea Cartarescu

Preluat de la: Diez.md


Posted 27 April 2017

Random creations :)

Fi tu

De-ai fi ca o Magdalenă,  

Pe când n-avea învățător,  

Aș fi ferice-n noaptea neagră,  

Iar ziua aș fi un dezertor.

 

De-ai fi Ileana cea din basme,  

Ori chiar Maria-n chip curat,  

M-aș pierde-n zori de-atâta pace  

Și mi-ar fi sufletul uscat.

 

Dar nu te vreau nici ca poveste,  

Nici sfântă-n chip împodobit,  

Te vreau așa cum ești pe bune,  

Căci dorul meu de tine n-a pierit.

 

Și dacă-ai fi și cer, și umbră,  

Și tot ce n-am, dar am dorit,  

N-aș regreta nicio secundă  

Că ești precum te-am întâlnit.

More ...

ÎN ZORI, TĂCEREA...

    Ce păcat, aceste flori,
    Au pierit tăcut în zori,
    Pustiind câmpiile,
    Sărăcind poienile...
    
    Norii grei pe cer apasă,
    Ploaia cade-ncet pe casă,
    Aurii, zorii s-arată,
    Peste lumea asta, toată...
    
    Lacul tremură pe-o undă,
    E o liniște profundă,
    Păsările nu cuvântă,
    Pacea stă în mine, frântă...
    
    Peste noi tristețea apasă,
    Ca o soartă nemiloasă,
    Și mi-e dat să văd, subtil,
    Moartea verii. Inutil...

More ...

LACRIMI

Fost-am ce-am voit să fiu

Toc și foie ca să scriu 

Bocetele tuturora,

Lacrima ce joacă-în gene 

Care plânge pe înfundat

Pentru traiul blestenat.

Pentru ziua care doare

Fără glorie și bani

Lângă semeni lași ,nesimțitori

Lângă ei trăiești și mori

More ...

Ce simt

Singur călăuzit de vise.

Plimbări pe străzi cu becuri stinse.

Gânduri grele, la acasă...

Eu n-aș vrea, dar iar mă lasă.

Merg, alerg, fac tot ce pot.

Ce se-ntamplă nu socot.

Ce va fi, ceva să fie...

Timpul, dedicat doar mie.

Dar singur nu-s, ci-nconjurat.

Visul e acum uitat.

Lumina unei lămpi rămâne...

Acasă sunt, și chiar si mâine.

N-am sa plec, dar am sa plâng.

Timpul trece, la toți prin gând.

More ...

Sfârșit

Sprijinită de fereastră,

privind în gol cu măinile reci

la sicriele melancolice

împodobite cu flori colorate, luminate, ea contemplă:

„Când va veni vremea mea

să întâlnesc stelele și luna, să le admir

de-aproape,

să devin și eu o strălucire

asupra pământului întunecat

ce plânge,

să mă eliberez de el, spunându-i:

lacrimi sângeroase am vărsat pe-asfaltul tău umed.

Acum s-au transformat în gheața pe care

eu încet alunec, lăsând în urmă orice strop

de ploaie singuratic;

să ajung în cerul sumbru, să-mi veghez

propriul mormânt unde lacrimile-mi îmi stau

ascunse, pierdute, înfrânte?

Când va veni vremea mea

să plutesc lin spre apus,

să-mi iau aripile de înger și încet-încet

să sfârșesc?

More ...

Noi

Am încercat să trec peste

Dar inima tot mai grea îmi este.

Zilele îți duc dorul

Iar noaptea mă ajută alcolul.

 

Stelele îmi amintesc de noi

Căci ele erau preferatele tale,

În timp ce eu mă pierdeam printre stele

Eram luna, dar fără lumină în ochii tăi.

 

Tu alegeai alcolul,

Eu alegeam sucul.

Tu alegeai vise,

Eu alegeam depresie.

 

Cumva se completau

Dar în timpuri diferite.

Poate ne vom completa și noi

În vieți compatinile.

 

Aș spune că este ultima oară când îti scriu

Dar știm amândoi că asta-i o minciună,

Și cuvintele îmi vin ușor 

Atunci când singurătatea răsună.

 

Clipele trec pe ceas

Dar nimic nu se schimbă,

Totul rămâne la fel

O imensă minciună.

More ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live