Veșnicie
Și dacă prin neșansă,
Într-o zi oarecare,
Viața ne vine-n cale,
Noi rămânând străini,
Atunci măcar am știi,
Și nu din întâmplare,
Că noaptea, fiecare,
Privim același cer
Și-același clar de lună
Care ne încunună,
Ne leagă în albastrul
Zenitului etern.
Și-aici am să petrecem
Nunta cea mult vestită,
Noi, cu viața finită,
Și muritori de fel,
De totuși pe pământ
N-am găsi leac de gând,
De gândul celuilalt,
De dorul prea înalt,
Iar cerul ne-ar rămâne
Singura călăuză
Care-n final s-auză
Dorința mult apusă...
Category: Love poems
All author's poems: ŞTEFAN MIRCEA STOICAN
Date of posting: 4 декабря 2022
Comments: 1
Views: 648
Comments
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Bătrânica hoață în italiană
Poem: Gânduri nespuse
Morțile ciudate ale marilor scriitori români. Eminescu, ucis cu o cărămidă în cap
Poem: Iluzii în suedeză
Poem: Vreau să te uit
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești
Poem: Ceas rezistent la apă în finlandeză
Poem: Lecția de pian
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume
Silvia Mihalachi