Te pot auzi când taci
Liniștea îmi dă pace
Cât mă feresc de durere
Pierd din vedere că mă protejez și de iubire
E trist, e adevărat
Că în continuarea mea sunt multe suflete care ascund o întreagă artă
Iar eu țin ochii închiși
Pentru că de la atâtea mere stricate
Nu îndrăznesc să gust un măr bun
Nu dau vina pe picătura care a umplut paharul
Pentru că îmi asum că am pierdut vremea cât am așteptat să se umple.
Category: Love poems
All author's poems: florentina_magdalena
Date of posting: 28 марта 2023
Views: 339
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Viclenia Îndoielii
Poem: ,,Uită nostalgia" în finlandeză
O nouă librărie îi așteaptă pe iubitorii cărții. BookStore Moldova, librăria familiei tale, se deschide în noul centru comercial Zity Mall
Poem: Rămâi
Poem: E trist si cerul si pamantul
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Poem: Iluzii
Poem: Pe culme!
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume