În amintire
Te voi păstra în amintirea mea
Ca cea mai luminoasă stea din cer,
Si îmi voi aminti în fiecare noapte
C-ai fost un vis... atât de efemer...
Voi da uitării prin durere și prin chin,
Nopți nedormite și nopţi plânse,
Cuvinte grele și pline de venin
Împreună cu visele mele învinse.
Voi uita rănile ce nu se tămăduiesc
Și inima mea în veșnică agonie,
Ochii tăi în care mi-era frică să privesc,
Plini de dispreț şi uneori mânie.
Eu voi uita cu înverşunare
Că nici o zi nu m-ai prețuit
Că nu mi-ai fost un strop de alinare
Că nepăsarea ta zâmbetul mi-a pierit.
Te voi păstra frumos în amintirea mea
Voi ţine minte cum subtil zâmbeai,
Nu-ţi voi uita nicicând atingerea
Atunci când în brațe cu drag mă țineai.
În amintire te voi păstra frumos mereu
Deși tăcerea ți-ai așternut peste sufletul meu
Lăsându-mă in frig... fără de cele promise
Să rezist, trebuind să mă încălzesc cu vise.
Category: Love poems
All author's poems: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Date of posting: 17 марта
Views: 277
Poems in the same category
O nouă șansă
Cuvinte nerostite,vibrație și nonsens
Dorinta arzătoare de a nu fi totul șters,
M-au îngenuncheat umil,
Dar la fel m-au înălțat,
Caci ceea ce te înfrânge,
Te lasă luminat,
Doar arta condusă de un suflet pur,
Se poate transforma în cel mai bun augur.
Stealing stars
Quiet whispers of the night,
under the watchful moon's soft light,
My heart traverses miles, vast and wide,
to where you dream on the other side.
For you fly in realms far from mine,
across the span where stars align.
To bridge the gap, the distance cruel,
with words as tools, love precious fuel.
In dreams, I reach to steal you near,
dissolve the miles, remove the fear.
A whispered wish in the night embrace,
longing for your gentle grace.
Through screens and words, love's conveyed,
on the silent moments, our hopes laid
Little sparrow, my heart's soft call,
yearning for the day we end this stall.
To steal you from the bonds of space,
into my arms, our perfect place.
From "Volumul Istorie Opusă/Opposing History"
Din grădina patimelor
Îmi place forma ta, femeie, şi gustul şi mirosul tău.
Te port în gând, te năzuiesc...
Mă urmăreşti ca o himeră,
Când nu eşti tu, eu tot cu tine sunt.
Ți-am conturat din spate silueta,
Căzută-n rugăciune, pe genunchi.
Ṣi te imprim în inimă ca o icoană,
Salvată într-o colecție de dulci minuni.
Buzele-ți moi m-au ars cu pasiunea
Unui ospăț de simțuri şi trăiri.
Setea mi-ai stins în galeşe priviri,
In suflet mi-ai hrănit chiar nemurirea.
În preajma ta adie în arome primăvara,
Ca-ntr-un buchet de frezii, irişi şi zambile.
Mă farmeci volatil cu note de iubire,
Până adânc în piept îți simt suflarea.
Îmi place forma ta, femeie, şi gustul şi mirosul tău pe mine.
Eşti una de ajuns pentru o mie
de mântuiri si nemuriri şi vis.
Şi de n-ai fi, eu n-aş mai fi...
cu tine.
Dor
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Și de ochii mei albaștri
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Când ochii mei verzi vedeau cât suferi după alții
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Că te-ai schimbat, o simți
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Nu încerca să mai explici
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Că n-ai putut să dormi deloc
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Karma nu ține cont de noroc
Mi-ai scris că iți e dor de mine
M-ai și sunat dar n-am răspuns
Știam că minți, că nu îți e bine
Mereu spuneai că nu-s de ajuns
Mă doare ziua fără tine
Mă doare ziua fără tine,
Mi-e greu când suntem amândoi,
Și nu știu cum este mai bine,
Și unde-i limita-ntre noi.
Mă înalț și prăbușesc deopotrivă,
Te admir și te urăsc cu remușcări,
Plutim pe-o luntre aflată în derivă,
Într-un ocean de nervi și amenințări.
Ce trist e-n jur și ce anost,
Ce liniște în acest tumult,
Și muți, eu cred, de am fi fost,
Am fi vorbit un pic mai mult.
Îmi cântă zilnic lacrimi pe obraz,
Un cântec trist de îndepărtare,
Şi mușc agonic din extaz,
Pierzându-mă într-o uitare.
Mă întorc întotdeauna în prima zi,
Te iert și te așez pe-un piedestal,
Iar restul zilelor de n-ar mai fi,
M-aș izola cu tine într-un spital.
Și leac, și medic permanent să-ți fiu,
Să-ți injectez un sânge dat în clocot,
Să fierb în tine și apoi să știu,
De ce ți-e plânsul numai hohot.
Despre tine
Frumoși sunt ochii tăi
Mai făcut să mă îndrăgostesc de ei
Voi scrie despre tine
Ca să cunoască lumea ce-i iubire
Vocea ta mă calmează
Deoarece îmi spune că-s în siguranță
Tu ești viața mea
Și-o însoțitoare stea
Chipul tău nicicând nu mă lasă
Iar ieșirile fără tine mă apasă
Și chiar dacă ești departe
Eu te voi iubi de parcă ești aproape
O nouă șansă
Cuvinte nerostite,vibrație și nonsens
Dorinta arzătoare de a nu fi totul șters,
M-au îngenuncheat umil,
Dar la fel m-au înălțat,
Caci ceea ce te înfrânge,
Te lasă luminat,
Doar arta condusă de un suflet pur,
Se poate transforma în cel mai bun augur.
Stealing stars
Quiet whispers of the night,
under the watchful moon's soft light,
My heart traverses miles, vast and wide,
to where you dream on the other side.
For you fly in realms far from mine,
across the span where stars align.
To bridge the gap, the distance cruel,
with words as tools, love precious fuel.
In dreams, I reach to steal you near,
dissolve the miles, remove the fear.
A whispered wish in the night embrace,
longing for your gentle grace.
Through screens and words, love's conveyed,
on the silent moments, our hopes laid
Little sparrow, my heart's soft call,
yearning for the day we end this stall.
To steal you from the bonds of space,
into my arms, our perfect place.
From "Volumul Istorie Opusă/Opposing History"
Din grădina patimelor
Îmi place forma ta, femeie, şi gustul şi mirosul tău.
Te port în gând, te năzuiesc...
Mă urmăreşti ca o himeră,
Când nu eşti tu, eu tot cu tine sunt.
Ți-am conturat din spate silueta,
Căzută-n rugăciune, pe genunchi.
Ṣi te imprim în inimă ca o icoană,
Salvată într-o colecție de dulci minuni.
Buzele-ți moi m-au ars cu pasiunea
Unui ospăț de simțuri şi trăiri.
Setea mi-ai stins în galeşe priviri,
In suflet mi-ai hrănit chiar nemurirea.
În preajma ta adie în arome primăvara,
Ca-ntr-un buchet de frezii, irişi şi zambile.
Mă farmeci volatil cu note de iubire,
Până adânc în piept îți simt suflarea.
Îmi place forma ta, femeie, şi gustul şi mirosul tău pe mine.
Eşti una de ajuns pentru o mie
de mântuiri si nemuriri şi vis.
Şi de n-ai fi, eu n-aş mai fi...
cu tine.
Dor
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Și de ochii mei albaștri
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Când ochii mei verzi vedeau cât suferi după alții
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Că te-ai schimbat, o simți
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Nu încerca să mai explici
Mi-ai scris că iți e dor de mine
Că n-ai putut să dormi deloc
Dar eu știam că minți, că nu îți e bine
Karma nu ține cont de noroc
Mi-ai scris că iți e dor de mine
M-ai și sunat dar n-am răspuns
Știam că minți, că nu îți e bine
Mereu spuneai că nu-s de ajuns
Mă doare ziua fără tine
Mă doare ziua fără tine,
Mi-e greu când suntem amândoi,
Și nu știu cum este mai bine,
Și unde-i limita-ntre noi.
Mă înalț și prăbușesc deopotrivă,
Te admir și te urăsc cu remușcări,
Plutim pe-o luntre aflată în derivă,
Într-un ocean de nervi și amenințări.
Ce trist e-n jur și ce anost,
Ce liniște în acest tumult,
Și muți, eu cred, de am fi fost,
Am fi vorbit un pic mai mult.
Îmi cântă zilnic lacrimi pe obraz,
Un cântec trist de îndepărtare,
Şi mușc agonic din extaz,
Pierzându-mă într-o uitare.
Mă întorc întotdeauna în prima zi,
Te iert și te așez pe-un piedestal,
Iar restul zilelor de n-ar mai fi,
M-aș izola cu tine într-un spital.
Și leac, și medic permanent să-ți fiu,
Să-ți injectez un sânge dat în clocot,
Să fierb în tine și apoi să știu,
De ce ți-e plânsul numai hohot.
Despre tine
Frumoși sunt ochii tăi
Mai făcut să mă îndrăgostesc de ei
Voi scrie despre tine
Ca să cunoască lumea ce-i iubire
Vocea ta mă calmează
Deoarece îmi spune că-s în siguranță
Tu ești viața mea
Și-o însoțitoare stea
Chipul tău nicicând nu mă lasă
Iar ieșirile fără tine mă apasă
Și chiar dacă ești departe
Eu te voi iubi de parcă ești aproape
Other poems by the author
Ma vei găsi
De vei veni, mă vei găsi
Exact unde m-ai lăsat
Între pustiu și furtună
Cu sufletul amanetat.
De vei veni, mă vei găsi
Acolo unde am fost împreună
Așteptând cu dor nesfârșit
Să te privesc...ținându-te de mână.
De vei veni, mă vei găsi
Simțindu-te fără nimic să spui
Cu teamă să nu-ntorci privirea
De vei veni, ar plânge până și tăcerea.
Iti amintesti?
Iti amintești cum stam pe canapea
Și ne uitam cu drag unul la altul
Era un spațiu abrupt..n-aveai curaj sa îl scurtezi
Te-ai hotărât într-un final și-ai făcut saltul...
Să mă săruți fără sả vreau să dezertez
Azi nu mại ești nici măcar sa ma privești..
Angoasă mi-ai lăsat fără să vrei
Nu-mi trece nici mắcar cu ceai de tei...
Mi-ar prinde bine un ceai de sentimente
Le ţii ascunse..deși le ai pe sortimente.
Durerea e tot ce mi-ai lăsat..băutură complicată
Îngheață sufletul pe loc..zici că-i fortificată
Mai am un pic dar nu mai vreau să gust
Mai bine-ai reveni să bem în 2 un must.
Vis pierdut și fantezii
Dintr-un vis ce-abia mai suflă
Se aprind noi fantezii
Unde-o inimă pierdută
Scrie-n noapte poezii.
Fie stele, lună, soare
Inima îmi scrie-n gol
Căci iubirea nu dispare
Ea renaste-n orice dor.
Și visul se reaprinde
Pe cerul nemărginit
Și timpul mi se desprinde
De al clipei asfințit.
Luna-și cerne-un vis aprins,
Pe cărări de-o nouă taină.
Iar sub cerul larg, întins.
Un suflet poartă-o nouă haină,
Stele-n dans ușor se-aprind
Scriu pe cer povești in noapte
Ochii lui în mine aprind
Umbre dulci și fermecate.
Unde esti?...
Unde esti tu acum, când mi-e atât de dor
Când sufletul îmi arde, și noaptea nu am somn
Când visul mă încearcă și mă gândesc la tine
Unde ești tu acum, de ce nu ești cu mine?
Unde ești tu acum, când mi-e atât de dor
Aș vrea atât de mult, să mă îmbeţi uşor
Cu al tău dulce vin făcut cu pasiune
Care-a trezit plăcerea gustului în mine?
Unde ești tu acum, că vreau să te întorci
Să mă cuprinzi la piept și vreau să nu mai pleci
Să simt încă o dată îmbrăţişarea ta
Te rog să te întorci să ne schimbăm povestea!...
Spală ploaie!
Spală ploaie tot ce mă mai doare
Spală-mi rănile nevindecate
Și cheamă să-ți fie ajutoare
Furtuna, vântul și nopțile întunecate!
Prindeți-mă în a voastră vâltoare
Tot ce doare să uite al meu nume
Faceți cu mine calamitate naturală
Să scap de neputința ce zace în mine.
Spală ploaie de primăvară timpurie
Amintirea ce mi-a rămas doar mie
Șterge urma celui ce mi-a zâmbit
Și-n final a uitat .... că exist!...
Dor ce doare
mi-esti gand in mijlocul furtunii
când inchid ochii și aud vocea ta
pot s-aud cum respiri lângă mine
mi-e dor..si nu mai știu a îndura..
îți simt parfumul pielii cum adie
mirosi a tot ce-mi place mie,
buzele-ti au gust de cabernet
mi-e dor....cu lacrimi iar ma-mbat..
ma-nghite dorul..ma afundă
simt doar durere-n suflet
tacerea în valuri ma inunda
ma pierd în marea de regret..
fără sa vreau ma frâng încă o dată,
atâtea doruri si dureri
oare ma vor uita vreodată???
azi...nu-i mai bine decât ieri...
Ma vei găsi
De vei veni, mă vei găsi
Exact unde m-ai lăsat
Între pustiu și furtună
Cu sufletul amanetat.
De vei veni, mă vei găsi
Acolo unde am fost împreună
Așteptând cu dor nesfârșit
Să te privesc...ținându-te de mână.
De vei veni, mă vei găsi
Simțindu-te fără nimic să spui
Cu teamă să nu-ntorci privirea
De vei veni, ar plânge până și tăcerea.
Iti amintesti?
Iti amintești cum stam pe canapea
Și ne uitam cu drag unul la altul
Era un spațiu abrupt..n-aveai curaj sa îl scurtezi
Te-ai hotărât într-un final și-ai făcut saltul...
Să mă săruți fără sả vreau să dezertez
Azi nu mại ești nici măcar sa ma privești..
Angoasă mi-ai lăsat fără să vrei
Nu-mi trece nici mắcar cu ceai de tei...
Mi-ar prinde bine un ceai de sentimente
Le ţii ascunse..deși le ai pe sortimente.
Durerea e tot ce mi-ai lăsat..băutură complicată
Îngheață sufletul pe loc..zici că-i fortificată
Mai am un pic dar nu mai vreau să gust
Mai bine-ai reveni să bem în 2 un must.
Vis pierdut și fantezii
Dintr-un vis ce-abia mai suflă
Se aprind noi fantezii
Unde-o inimă pierdută
Scrie-n noapte poezii.
Fie stele, lună, soare
Inima îmi scrie-n gol
Căci iubirea nu dispare
Ea renaste-n orice dor.
Și visul se reaprinde
Pe cerul nemărginit
Și timpul mi se desprinde
De al clipei asfințit.
Luna-și cerne-un vis aprins,
Pe cărări de-o nouă taină.
Iar sub cerul larg, întins.
Un suflet poartă-o nouă haină,
Stele-n dans ușor se-aprind
Scriu pe cer povești in noapte
Ochii lui în mine aprind
Umbre dulci și fermecate.
Unde esti?...
Unde esti tu acum, când mi-e atât de dor
Când sufletul îmi arde, și noaptea nu am somn
Când visul mă încearcă și mă gândesc la tine
Unde ești tu acum, de ce nu ești cu mine?
Unde ești tu acum, când mi-e atât de dor
Aș vrea atât de mult, să mă îmbeţi uşor
Cu al tău dulce vin făcut cu pasiune
Care-a trezit plăcerea gustului în mine?
Unde ești tu acum, că vreau să te întorci
Să mă cuprinzi la piept și vreau să nu mai pleci
Să simt încă o dată îmbrăţişarea ta
Te rog să te întorci să ne schimbăm povestea!...
Spală ploaie!
Spală ploaie tot ce mă mai doare
Spală-mi rănile nevindecate
Și cheamă să-ți fie ajutoare
Furtuna, vântul și nopțile întunecate!
Prindeți-mă în a voastră vâltoare
Tot ce doare să uite al meu nume
Faceți cu mine calamitate naturală
Să scap de neputința ce zace în mine.
Spală ploaie de primăvară timpurie
Amintirea ce mi-a rămas doar mie
Șterge urma celui ce mi-a zâmbit
Și-n final a uitat .... că exist!...
Dor ce doare
mi-esti gand in mijlocul furtunii
când inchid ochii și aud vocea ta
pot s-aud cum respiri lângă mine
mi-e dor..si nu mai știu a îndura..
îți simt parfumul pielii cum adie
mirosi a tot ce-mi place mie,
buzele-ti au gust de cabernet
mi-e dor....cu lacrimi iar ma-mbat..
ma-nghite dorul..ma afundă
simt doar durere-n suflet
tacerea în valuri ma inunda
ma pierd în marea de regret..
fără sa vreau ma frâng încă o dată,
atâtea doruri si dureri
oare ma vor uita vreodată???
azi...nu-i mai bine decât ieri...