Dornic de ea
Prin deșerturile vieții,
Mai aprind acum scânteie
Chipul ei, obrajii roșii,
Glasul dulce de femeie?
Cine-i ea, de vine seara
De-al tău suflet ca să prindă
Fața-i albă precum ceara,
Inima-i cea suferindă?
Izvorăște din nimicuri,
Ce dintâia zi există
Și în cor i-ar plânge cerul
Cugetarea ei cea tristă;
Viața tu ți-ai da-o toată,
Doar ca să-i mai poți simți
Palma rece înc-odată,
Negrul ochilor făclii.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Moștenire în finlandeză
Poem: ,,O clipă de sinceritate" în portugheză
Efectul Greta Thunberg a dus la dublarea numărului de cărţi vândute despre mediu pentru copii
Poem: În plină vară
Poem: Nu cedez
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării
Poem: Dormi adânc bătrâne neam
Poem: o adiere de simfonii albastre/4
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie