Dornic de ea
Prin deșerturile vieții,
Mai aprind acum scânteie
Chipul ei, obrajii roșii,
Glasul dulce de femeie?
Cine-i ea, de vine seara
De-al tău suflet ca să prindă
Fața-i albă precum ceara,
Inima-i cea suferindă?
Izvorăște din nimicuri,
Ce dintâia zi există
Și în cor i-ar plânge cerul
Cugetarea ei cea tristă;
Viața tu ți-ai da-o toată,
Doar ca să-i mai poți simți
Palma rece înc-odată,
Negrul ochilor făclii.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Dan
Data postării: 8 ianuarie
Vizualizări: 163
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Pește preistoric în olandeză
Poem: Am început să mă topesc
De la sisteme de luptă autonome la meditaţie. Ce cărţi recomandă Bill Gates, dintre cele pe care le-a citit în 2018
Poem: Copilul și norul
Poem: Ne-au rupt in două
Dragi autori și cititori ai poezii.online
Poem: Nu ne-am fi așteptat în islandeză
Poem: Cu moartea vreau să mă însor acum
Compozitorul Eugen Doga își sărbătorește cea de-a 82-a aniversare