Dorința amurgului
Știi, ploua într-o seară și mă gândeam la tine
Și parcă cântă și o poveste în amurg
dar ploua tare și s-a disipat zgomotul
și ai rămas doar tu cu un fundal de fulgere
și ploua în beznă și iar fulgera
și pentru fiecare picătură apărea ceva
poate încă o stea sau o constelație
sau o iradiere a demiurgului pierdut
sau poate era luceafărul meu cu o dorința
o dorința destul de tangibilă
ce strălucea în mijlocul lunii albastre
și pentru mine eclipsa tot cerul
și cred că și Eminescu ar fi gelos
dacă ar afla că am văzut-o
și că am fost mai aproape decât el
în atingerea dorinței mele materializate
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Gânduri negre
Poem: Cine oare?
Un bătrân de 91 de ani a luat un loc de frunte la un concurs de poezie
Poem: Ei da..voi nu!
Poem: Adio tristețe
Republica - despre traduceri. Lectură: romanul „Capul” al scriitorului azer Elçin
Poem: Scadență
Poem: Mulțumesc mamă dragă!
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT