Cioroi
Tată ai uitat de noi!
Am rămas doar noi în doi.
Stropiți cu gunoi,
Vopsiți cu noroi.
Din cînd în cînd aruncăm cîti-un zîmbet greoi,
Cu ochii îndurerați și moi.
Atacați zi de zi de ploi,
De parc-am fi la război
Unde gloanțe vin roi...
Unde ești plecat cînd avem nevoie d-eroi.
Toți ne mîzgîlesc ca pe foi,
Că-s la suflete mai puțin plini mai mult goi...
Fără de-a ști că noi înc-așteptăm să vină joi,
Cînd o să dăm timpu-napoi,
Să te vedem înc-odată vioi,
Dar ei nu-nțeleg c-au inimi de cioroi...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: vinyl plays, fourth record
Poem: Apăsare
Salonul Internațional de Carte pentru Copii şi Tineret şi-a deschis ușile
Poem: Pe unde esti acum?
Poem: Ție!
Cartile vechi si care nu mai pot fi citite pot deveni fluturi, inimi sau portrete cu indragostiti
Poem: De n-aș avea…
Poem: Petale de lacrimi
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei