Adam si Eva
Sunt doar eu
in aceasta corabie rasturnata
o eva a lumii
ce inca nu s-a trezit
din neputintele veacurilor
peste care timpul
a uitat sa treaca
in mainile mele Adam a plamadit
castelul unde nimeni nu poate sti
unde incepe si se sfarseste raiul
barbat frumos
cu tainic labirint
de sarutari amare
m-a coplesit cu doruri
pe care doar focul
vapaie a sufletului stins
mi le-a adus in cale....
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Regrete
Poem: DOUA INIMI de Mihaela Ianculescu
La mulţi ani, Eugen Doga! Renumitul compozitor împlineşte 81 de ani
Poem: eu am vrut numa sa ma asculti
Poem: Putem revedea în mintea noastră imaginea unei persoane care ne-a inspirat în urmă cu 10 ani? în italiană
De la sisteme de luptă autonome la meditaţie. Ce cărţi recomandă Bill Gates, dintre cele pe care le-a citit în 2018
Poem: Cum ma simt Eu
Poem: Epigrame XXXII
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca