Adam si Eva
Sunt doar eu
in aceasta corabie rasturnata
o eva a lumii
ce inca nu s-a trezit
din neputintele veacurilor
peste care timpul
a uitat sa treaca
in mainile mele Adam a plamadit
castelul unde nimeni nu poate sti
unde incepe si se sfarseste raiul
barbat frumos
cu tainic labirint
de sarutari amare
m-a coplesit cu doruri
pe care doar focul
vapaie a sufletului stins
mi le-a adus in cale....
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Amurg de toamnă
Poem: Iluzie perfectă
O tânără de 13 ani din Pakistan și-a propus să citească cărți din fiecare țară
Poem: Viata
Poem: Bătrânica hoață în norvegiană
Curiozități despre viaţa secretă a marilor scriitori
Poem: Cine oare?
Poem: Asemeni bradului în zile de An Nou
Federico Moccia, autorul cărţii „Trei metri deasupra cerului” a fost invitat la Chişinău. Cine este el?