Author Maria Morișcă
Total
1 creationsRandom creations :)
Ispită
Mă ispitește raiul ce îl ascunzi în palmă,
M-aș răstigni pe cruce doar să ajung la el,
Ori aș păși pe apă atunci când marea-i calmă,
Să urc ușor pe coapse spre sufletu-ți rebel.
Înfiptă ca o lance în leșuri de martiri,
Așa îți este trupul și ochii de argint,
În părul tău de aur cresc zilnic trandafiri,
Și mângâieri de îngeri se-aud călări venind.
Te cântă trubadurii în cântece de stradă,
Și-ți bâzâie poeții nectarul dintre sâni,
Iar eu sunt ca un câine ce latră prin ogradă,
Atunci când intră-n curte străinul la stăpâni.
Un alt te iubesc
Vai câte forme-și poate lua,
Frumoasa mea iubită,
Același "te iubesc" rostogolit,
În dragostea ce-i infinită...
Iar dacă ieri avea culoarea mării-nvolburate,
Vai ce albastru-ntunecat,
Cu alb sidef ,vernil de basm
Și bleu marin nemaivăzut,
Sclipiri venite ca din vis..
Iubito azi am să-ți declar
Un altfel "te iubesc",
Venit din gândul ce ți-l port,
Tu fiind întregul Univers,
Iubirea prinsă-n infinit,
O să mă-ntrebi ce vreau să-ți spun,
Iar eu îți dau răspuns
Cu-același "te iubesc" dar altfel decât ieri ți-am spus,
Și diferit de cel ce mâine o să-ți zic!
(10 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Nu stelele...
Nu stelele aprinse
Pe boltă, mă uimesc,
Ci ochii tăi albaştri,
Atunci când mă privesc.
Nu mă uimesc nici Câinii,
Nici cele două Urse,
Ci gura ta cea dulce
Şi ale tale buze.
Nici ale lunii raze,
Din nori când se ivesc,
Ci nopţile cu tine
Alături, mă uimesc.
Metamorfoza umbrelor
Durerea îmi furase mințile,
Mă prăbușesc fără scăpare;
Peste noapte vin ploile,
Iar răsăritul în ceață dispare.
Bucuria -mi dă iarăși puteri,
Culeg fărâme din ruine,
Îmi ia povara de pe umeri
Și mă sloboade de suspine.
Deznădejdea,de mână cu mine
Rătăcește prin pustietate,
Pe drumuri reci, atât de străine,
Născând gesturi necugetate.
Speranța -mi suflă la ureche,
Subtil,o portiță îmi deschide ,
Îmi jură că va sta de veghe
Și -n clipele mele aride.
Nostalgia-mi cântă serenadă
Toamna târziu, cu lună plânsă
Și mă cheamă la o promenadă,
Să -mi cânte povestea nescrisă.
Se cuibărește în mine frica,
Mă scutură pe sub haină,
Toarce în mine ca pisica,
Dispare și revine în taină.
Iubirea -mi dă fiori și mă reface,
Mă prinde -n brațe, mă sărută,
Mă smulge din a mea carapace
Și mă întoarce lumii.... renăscută.
Scrisoare către tine partea 6
Aș da timpul înapoi să fim amândoi,
Nu ai idee cât sufăr că te-am lăsat să pleci din viața mea,
Câte lacrimi am vărsat în fiecare noapte,
Sperând că te vei întoarce la mine fără întrebări și mă vei îmbrățișa.
Am nevoie de tine mai mult ca oricând,
Pentru că doar tu mă făceai fericită,
Și iubesc tot la tine să ții minte asta,
Chiar dacă nu pot să îți spun in față,
Ci doar în scris când îmi exprim sentimentele.
Până și inima plânge de dor,
Și te caută neîncetat,
Că pe tine nu te pot avea,
Doar in vise te mai pot vedea,
Și sărutul real să mă trezească ca dintr-un basm.
Vin sărbătorile de iarnă
Vin sărbătorile de iarnă,
Tu nu mai eşti acasă mamă.
Friptură acuma tu să îmi faci,
Nici prăjituri, nici cozonaci.
Aşa cum îmi făceai odată,
Atunci când eu eram acasă.
Şi bradul mare de Crăciun,
Îl împodobeai în Seara de Ajun.
Cu globuri şi beteală albă,
Îl împodobeai măicuţă dragă.
Şi aşteptam cu toţii în casă,
Ca sărbătorile de iarnă să înceapă.
Dar tu acum măicuţă dragă,
Te-ai dus şi nu mai eşti acasă.
Te ai dus în ceruri tu cuminte,
Te-ai dus acum la cele Sfinte.
Şi în fiecare an de sărbători,
Măicuţa mea eu îţi aduc flori.
Şi candela şi lumnrea eu îţi aprind,
La tine mamă dragă la mormânt.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Încerc să scriu…
un-pahar-de-poezie
5 November
Superba!
Vers însângerat
anca_nistor
5 November
Poezie testament! Pătrunzătoare versuri!
Doi pași greșiți distanță de prăpastie
Silvia Mihalachi
5 November
Sunt un cititor care și el soarbe din ,, un – pahar – de – poezie,, apa vie a versurilor limpede și frumoase încărcate de subiecte deosebit de f...
Gustul durerii
un-pahar-de-poezie
3 November
Multumesc❤️
Pentru fericire tastati unu
A.N.
3 November
tasta doi va rog
Ultima discuție
Laura Maria
1 November
Atâta neputință și adevăr adunate la un loc... E nevoie de mult curaj să așezi o asemenea rană pe hârtie fără ocolișuri. Felicitări pentru vulnerabili...
Gustul durerii
Deea
31 October
superb poem :*
Gustul durerii
Monica P
31 October
Frumos,melancolic,adânc... Felicitări!!!:)
Yin-Yang
anca_nistor
25 October
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 October
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...