Dor
Stau si mii dor,mii dor de mor,
As vrea sa pot sa zbor,spre cer sa cer de la Dumnezeu ajutor...
O putere ,sa-mi dea sperante sa sper,
Ca vocea Ta o voi recunoaste ,cind o sa coboare din cer.
Sa cer de la Tine mingiiere,
De care atit de mult am nevoie...
Se spune c-adevarata viata nu-i pe pamint,
De-ar fi adevarat,acum n-as mai sta sa scriu plingind.
As astepta sa mor, sa fiu parte din eternitate,
Sa fiu fata de tine un pic mai aproape.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: diavor
Data postării: 23 iunie 2013
Vizualizări: 4574
Poezii din aceiaşi categorie
O colega
Da-o naibii de zdreanta!
Imi vine sa o lovesc in fata.
Nu pot crede ca o fata
este asa enervanta.
Se comporta de zici ca-i bauta.
Ea singura se face urata.
Se comporta de zici ca-i proasta,
dar cred ca-i prefacuta.
Se comporta ca o maimuta
Primește în inima ta
Primește în inima ta,
Pe cel care-ți poate da...
El este acela care ,
Îți poate da.., nencetat..
Tot ce vrei cu adevărat.
Ne poartă o grijă mare,
Este bunul Dumnezeu.
Nu se supără pe noi,
Este gata de-a ierta..
Orice cerem el va da..
Ne așteaptă în turma lui,
In RAI este casa lui.
Vrea să ne scape de rău,
De aceea tot mereu,
Ne așteaptă să-l primim,
Din inimă sa-l iubim,
Și să-i cerem nencetat,
Toate sa i-le dăm lui,
Să avem pacea Domnului.
CUVĂNTĂTORE
,,Floarea albastră,, am citit
Floare albastră am iubit
Floarea albastra-nmugurit
Floarea albastră….
Vântul crud te-a legănat
Vântul crud te-a despuiat
Vântul crud mi te-a luat
Vântul….
Conteaza
Conteaza cine esti acum
Nu cine-i la sfarsit de drum
Conteaza ce iubesti in sine
Nu ce zic eu catre tine
Conteaza cine a mintit
Cand sufeltul ti-ai otravit
Dar si asa tu stii ca poti
Sa il ierti, pe el, pe toti
Caci in lume nu se opreste
Nimeni, si cand te priveste
Cine crezi tu ca ti-e drag
Si tu simti ca un latrat
A cainelui ce nu musca
Dar iti spun, tine-l in cusca
Ca tu nu stii niciodata
Daca musca in timp ce latra.
Destin
E fadă orice amintire,
Iar visu-mi dănţuie pe-un gând,
Strivesc cu lacrimi a mea nenorocire,
Şi mă predau în faţa zeilor înfrânt.
În lanţuri zace al meu suflet,
Şi-i biciuit de tragice năpaste,
Mi-e fuga un apocaliptic umblet,
Divina suliţă mă-npunge-n coaste.
Lumini îmi obosesc privirea,
Iar oboseala carnea-mi stoarce,
Durerea mi-e servită cu de-a sila,
Doar moartea…ea mă lasă în pace.
Îmi murmur doine suspinând,
Căci stramoşesc îmi este chinul,
Ai mei, cu toţii, rând pe rând,
În patimi şi-au trăit destinul.
O colega
Da-o naibii de zdreanta!
Imi vine sa o lovesc in fata.
Nu pot crede ca o fata
este asa enervanta.
Se comporta de zici ca-i bauta.
Ea singura se face urata.
Se comporta de zici ca-i proasta,
dar cred ca-i prefacuta.
Se comporta ca o maimuta
Primește în inima ta
Primește în inima ta,
Pe cel care-ți poate da...
El este acela care ,
Îți poate da.., nencetat..
Tot ce vrei cu adevărat.
Ne poartă o grijă mare,
Este bunul Dumnezeu.
Nu se supără pe noi,
Este gata de-a ierta..
Orice cerem el va da..
Ne așteaptă în turma lui,
In RAI este casa lui.
Vrea să ne scape de rău,
De aceea tot mereu,
Ne așteaptă să-l primim,
Din inimă sa-l iubim,
Și să-i cerem nencetat,
Toate sa i-le dăm lui,
Să avem pacea Domnului.
CUVĂNTĂTORE
,,Floarea albastră,, am citit
Floare albastră am iubit
Floarea albastra-nmugurit
Floarea albastră….
Vântul crud te-a legănat
Vântul crud te-a despuiat
Vântul crud mi te-a luat
Vântul….
Conteaza
Conteaza cine esti acum
Nu cine-i la sfarsit de drum
Conteaza ce iubesti in sine
Nu ce zic eu catre tine
Conteaza cine a mintit
Cand sufeltul ti-ai otravit
Dar si asa tu stii ca poti
Sa il ierti, pe el, pe toti
Caci in lume nu se opreste
Nimeni, si cand te priveste
Cine crezi tu ca ti-e drag
Si tu simti ca un latrat
A cainelui ce nu musca
Dar iti spun, tine-l in cusca
Ca tu nu stii niciodata
Daca musca in timp ce latra.
Destin
E fadă orice amintire,
Iar visu-mi dănţuie pe-un gând,
Strivesc cu lacrimi a mea nenorocire,
Şi mă predau în faţa zeilor înfrânt.
În lanţuri zace al meu suflet,
Şi-i biciuit de tragice năpaste,
Mi-e fuga un apocaliptic umblet,
Divina suliţă mă-npunge-n coaste.
Lumini îmi obosesc privirea,
Iar oboseala carnea-mi stoarce,
Durerea mi-e servită cu de-a sila,
Doar moartea…ea mă lasă în pace.
Îmi murmur doine suspinând,
Căci stramoşesc îmi este chinul,
Ai mei, cu toţii, rând pe rând,
În patimi şi-au trăit destinul.
Alte poezii ale autorului
Ai sa pleci
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
Din lumea mea, si poate,
nici cind n-ai sa mai treci .
Si noptile in care,
te-am impletit din stele ...
Ai sa le uiti caldura,
si-ai sa m-alungi din ele.
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
In lumea Ta, Acolo...
visele nu-s niciodata reci,
Acolo ti-e lumina toata,..
acolo ti-e-mplinirea.
Te inteleg si tac.
si-mi pling iar prabusirea.
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
Nu-ti spun adio,
e doar un simplu bun ramas.
Opreste, sa mai curga, timpul
acestui ultim ceas,
Si-n gindul Tau, iubirea...
pastreaza-mi-o in veci.
Mai stringe-ma odata-n brate ,
ai sa pleci.
Am să vă dau în judecată
Am să vă dau în judecată!
că ma-ți lăsat orfan într-o lume ciudată.
cu mamă îndepărtată,
strig la voi cu vocea îndurerată!
cu viața, aproape de tot subjugată
ma-ți lăsat în a voii soartă,
crudă, acră și sărat.
eu îmi ascund durerea mascată,
cu inima frîntă și fața curată.
vă urăsc a suta dată !!!
pentru răpire de tată,
pentru tinerețea asasinată,
pentru durerea împrumutată.
v-aș împușca pe toți de laolaltă!
ce viață urîtă,
O să mă dați în judecată!
În viitor
Am să te duc în viitor, să vezi cum plînge
și cum rîde, ai noștri fiică și fecior
Am să-ți desenez, cum frînge o lacrimă de înger
și cum zboară, prezentul către viitor
Am să-ți arăt, cum se bate femeia
Cu îmbrățișări și cu regrete
Voi face rocada, durerea cu plăcerea
Voi șterge c-un burete, rănile de pe perete
Am să te plimb, pe la mine prin gînd
Să vezi ce grădină mare de flori am sădit
Am să te-arunc, ca să te prind
și-apoi să te mănînc, ca pi-un biscuit
Am să arunc, cu stele la picioare
Să-ți lumineze drumul vieții
Am să-ți scriu scrisoare, de la închisoare
Pe roua dimineții
Cioroi
Tată ai uitat de noi!
Am rămas doar noi în doi.
Stropiți cu gunoi,
Vopsiți cu noroi.
Din cînd în cînd aruncăm cîti-un zîmbet greoi,
Cu ochii îndurerați și moi.
Atacați zi de zi de ploi,
De parc-am fi la război
Unde gloanțe vin roi...
Unde ești plecat cînd avem nevoie d-eroi.
Toți ne mîzgîlesc ca pe foi,
Că-s la suflete mai puțin plini mai mult goi...
Fără de-a ști că noi înc-așteptăm să vină joi,
Cînd o să dăm timpu-napoi,
Să te vedem înc-odată vioi,
Dar ei nu-nțeleg c-au inimi de cioroi...
Alții
Unde-s mai puțini nuci, mai multe cruci
Oameni duc flori cu pereche,
Si se-ntorc doar cu regrete.
Alții plîng de dureri
Eu scriu cereri,
Către ceruri
Să mai fiți înc-o secund-alături.
Alții plîng de regrete
Eu încă mai caut momente,
În stînga și dreapta mea
Dar le găsesc doar în amintirea grea.
Alții plîng în hohote
Eu încă vă mai caut prin portrete,
Vă caut de-a vă-mbrățișa
Să mă opriți inima de-ami sfîșia...
Alții plîng și-s nedumeriți
De ce Doamne mi l-ai luat cînd eram atît de fericiți?!
Cînd iubeam și eram iubiți
Răniți, așteptăm să fim striviți.
Alții plîng în drum spre casă,
Unde singurătatea îi așteaptă la masă...
Cu flori moarte tăvălite pe terasă
Si-ș zic, mîine va fi mai frumoasă.
Ea
Ofensată
De mamă,de tată,
Rănită,
De frate
Si ziuă și noapte.
Cu gînduri neînpăcate
Uitată.
Mai rar,
Telefonată!
Mai des vinovată
De zîmbet trădată
Lăsată să plîngă,săraca ...
De fată!
La suflet bogată
Cu sine-mbracată
Curată
Cu vocea, parcă crăpată
Încearcă
Să scoată
Durerea ce-o poartă!
Si strigă la poartă
Cu ce-s vinovată,
Că m-am născut fată!?
Deloc iubită,...
Cu vorbe tăioase, hrănită
Mai puțin fericită
Mai mult singură, singurică
Cu urechea ce-așteaptă
S-audă vrio șoaptă
Să se simtă, încurajată
De jos ridicată
Nu cu vorbe, cu faptă
Visată
În alb îmbracată
Ca oricare altă...
Vrea flori și să fie uimită
Pentr-un moment să se simtă
Iubită!
Sărutată
Înainte de-a fi culcată
Îndepărtată
Vrea la toți să împartă
Dragoste, adevărată.
Pare ciudată
Cînd o vezi încîntată
De nimicul ce parcă
A nimic și arată
Ea spune că-i artă
Credulă-n minciună
Lăsată să spună
Nimic să nu spună
Ce viață nebună!!!
Ai sa pleci
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
Din lumea mea, si poate,
nici cind n-ai sa mai treci .
Si noptile in care,
te-am impletit din stele ...
Ai sa le uiti caldura,
si-ai sa m-alungi din ele.
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
In lumea Ta, Acolo...
visele nu-s niciodata reci,
Acolo ti-e lumina toata,..
acolo ti-e-mplinirea.
Te inteleg si tac.
si-mi pling iar prabusirea.
Mai stringe-ma odata-n brate,
ai sa pleci...
Nu-ti spun adio,
e doar un simplu bun ramas.
Opreste, sa mai curga, timpul
acestui ultim ceas,
Si-n gindul Tau, iubirea...
pastreaza-mi-o in veci.
Mai stringe-ma odata-n brate ,
ai sa pleci.
Am să vă dau în judecată
Am să vă dau în judecată!
că ma-ți lăsat orfan într-o lume ciudată.
cu mamă îndepărtată,
strig la voi cu vocea îndurerată!
cu viața, aproape de tot subjugată
ma-ți lăsat în a voii soartă,
crudă, acră și sărat.
eu îmi ascund durerea mascată,
cu inima frîntă și fața curată.
vă urăsc a suta dată !!!
pentru răpire de tată,
pentru tinerețea asasinată,
pentru durerea împrumutată.
v-aș împușca pe toți de laolaltă!
ce viață urîtă,
O să mă dați în judecată!
În viitor
Am să te duc în viitor, să vezi cum plînge
și cum rîde, ai noștri fiică și fecior
Am să-ți desenez, cum frînge o lacrimă de înger
și cum zboară, prezentul către viitor
Am să-ți arăt, cum se bate femeia
Cu îmbrățișări și cu regrete
Voi face rocada, durerea cu plăcerea
Voi șterge c-un burete, rănile de pe perete
Am să te plimb, pe la mine prin gînd
Să vezi ce grădină mare de flori am sădit
Am să te-arunc, ca să te prind
și-apoi să te mănînc, ca pi-un biscuit
Am să arunc, cu stele la picioare
Să-ți lumineze drumul vieții
Am să-ți scriu scrisoare, de la închisoare
Pe roua dimineții
Cioroi
Tată ai uitat de noi!
Am rămas doar noi în doi.
Stropiți cu gunoi,
Vopsiți cu noroi.
Din cînd în cînd aruncăm cîti-un zîmbet greoi,
Cu ochii îndurerați și moi.
Atacați zi de zi de ploi,
De parc-am fi la război
Unde gloanțe vin roi...
Unde ești plecat cînd avem nevoie d-eroi.
Toți ne mîzgîlesc ca pe foi,
Că-s la suflete mai puțin plini mai mult goi...
Fără de-a ști că noi înc-așteptăm să vină joi,
Cînd o să dăm timpu-napoi,
Să te vedem înc-odată vioi,
Dar ei nu-nțeleg c-au inimi de cioroi...
Alții
Unde-s mai puțini nuci, mai multe cruci
Oameni duc flori cu pereche,
Si se-ntorc doar cu regrete.
Alții plîng de dureri
Eu scriu cereri,
Către ceruri
Să mai fiți înc-o secund-alături.
Alții plîng de regrete
Eu încă mai caut momente,
În stînga și dreapta mea
Dar le găsesc doar în amintirea grea.
Alții plîng în hohote
Eu încă vă mai caut prin portrete,
Vă caut de-a vă-mbrățișa
Să mă opriți inima de-ami sfîșia...
Alții plîng și-s nedumeriți
De ce Doamne mi l-ai luat cînd eram atît de fericiți?!
Cînd iubeam și eram iubiți
Răniți, așteptăm să fim striviți.
Alții plîng în drum spre casă,
Unde singurătatea îi așteaptă la masă...
Cu flori moarte tăvălite pe terasă
Si-ș zic, mîine va fi mai frumoasă.
Ea
Ofensată
De mamă,de tată,
Rănită,
De frate
Si ziuă și noapte.
Cu gînduri neînpăcate
Uitată.
Mai rar,
Telefonată!
Mai des vinovată
De zîmbet trădată
Lăsată să plîngă,săraca ...
De fată!
La suflet bogată
Cu sine-mbracată
Curată
Cu vocea, parcă crăpată
Încearcă
Să scoată
Durerea ce-o poartă!
Si strigă la poartă
Cu ce-s vinovată,
Că m-am născut fată!?
Deloc iubită,...
Cu vorbe tăioase, hrănită
Mai puțin fericită
Mai mult singură, singurică
Cu urechea ce-așteaptă
S-audă vrio șoaptă
Să se simtă, încurajată
De jos ridicată
Nu cu vorbe, cu faptă
Visată
În alb îmbracată
Ca oricare altă...
Vrea flori și să fie uimită
Pentr-un moment să se simtă
Iubită!
Sărutată
Înainte de-a fi culcată
Îndepărtată
Vrea la toți să împartă
Dragoste, adevărată.
Pare ciudată
Cînd o vezi încîntată
De nimicul ce parcă
A nimic și arată
Ea spune că-i artă
Credulă-n minciună
Lăsată să spună
Nimic să nu spună
Ce viață nebună!!!