Devreme...
M-oi prăbuși târziu,
În zbucium neîncetat,
Pe-o lacrimă de fiu,
Între suspin și oftat.
Mă strigă al vremii glas,
Din iarba peste piept,
Și sub al morții pas,
Mă pasc în zori discret.
Hai toamnă și dă-mi frunza,
Rămâi și tu cu mine,
Uscată îmi este buza,
Iar ploaia nu mai vine.
M-am prăbușit devreme,
Într-o tăcere surdă,
Pe umede poeme,
Din lacrima-mi absurdă.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin
Data postării: 14 februarie
Vizualizări: 112
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Începutul contează în daneză
Poem: Se apropie toamna
Scriitorul Petru Cărare a decedat
Poem: LUTIERUL ȘI PĂDUREA
Poem: Cotidian
(foto) Cum încearcă un blogger anonim să reconstruiască o librărie distrusă în flăcări de ISIS
Poem: Corabie în germană
Poem: Mâna (parodie)
Efectul Greta Thunberg a dus la dublarea numărului de cărţi vândute despre mediu pentru copii