Autorul LidiaMar
Total
1 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Anihilare…
Pogoară peste mine umbre seci,
Din veacuri care ard în rugul sorții,
Să-mi fie pașii grei, iar nopțile mai reci,
Să-mi cânte-n vis doar corul trist al morții.
Mi-e dată ploaia ca un bici să mă lovească,
Iar norii, lanțuri grele peste trup,
Tot sufletul mi-e palid și gata să sfârșească,
Sub un descântec din ura lumii rupt.
Mi-e vântul dat să-mi ducă șoapta mai departe,
Ca pe-un ecou pierdut în depărtări,
Să fiu un strop de umbră fără moarte,
Purtat de timp, prin veșnice uitări.
Doar tu, o Doamne, lasă-mi amintirea,
Să plângă-n lună, peste nopți de dor,
Să fiu o umbră ce-și găsește firea,
În pasărea ce-și cântă o viață fără zbor.
Și când tăcerea sfarmă tot ce este,
Ridică-mă din hăuri de noroi,
Și spune-mi Doamne că a fost poveste,
Tot traiul meu cu patimi și nevoi.
Apoi, când ceasul ultim mi se sparge,
Și-n praf rămâne sufletul pribeag,
Înalță-mi trupul, o pânză pe catarge,
Iar numele aruncă-l pe-un vârf de bumerang.
Brumar
Curge apa în izvor,
Susură prin pietre,
Primii fulgi lucesc în zbor,
Arde foc în vetre.
Nestatornic e Brumarul:
Ninge, plouă, ninge...
Niciodată nu știi când
Gerul se va stinge.
Ploaie, brumă, nea și vânt,
Orice, dar nu soare.
El este pribeag; mai rar
Dintre nori apare.
Ce n-aș da
Ce n-aș da acum, offf...
Să dau timpul înapoi,
Să fim iar amândoi macar o dată
O singură noapte din nou.
Să te strâng la piept
Să nu-ți mai dau drumul,
Să-ți simt inima cum bate
Nu doar mie ca nebunul.
Un nebun ce te iubește
Prin șoapte în liniștea nopții
Ce ar face orice acum
Să te simtă iar aproape.
Să-ți arate viața nouă
Mai frumoasa ca oricând,
Frumusețe mai presus
De orice fel de cuvânt.
Nu așa
M-am tot gândit în ultimul timp…
Nu te sperie și pe tine uneori
cât de repede trece timpul?
Cum nopțile abia încep
și dimineața imediat le stinge,
de parcă viața trăiește mereu
cu degetul apăsat pe înainte?
Totul se petrece prea rapid,
Visele noastre adorm seara
și dispar înainte să apucăm să le povestim cuiva,
deși eu ți le mai spun pe ale mele uneori,
iar eu…
eu vreau doar să nu regret că nu ți-am spus că te iubesc
și să ajung să te mai văd doar când dorm.
Nu vreau să regret că nu am văzut niciodată
cum luna trece prin părul tău dintr-un unghi care formează perfect o eclipsă,
sau cum arată ochii tăi văzuți de aproape
când ești fericită sau tristă.
Sau să nu știu care este culoarea ta preferată,
(deși mereu am crezut că este violet)
sau numărul tău norocos,
(al meu este nouă)
sau să nu știu la ce te gândești
atunci când plouă.
Timpul oricum ne fură destule.
Ne ia anii,
ne schimbă chipurile,
ne obosește inimile puțin câte puțin.
De ce îl lăsăm să ne fure și clipele
în care am fi putut să ne iubim…
Nu știu ce o să fie după ziua de mâine,
îmi doresc să nu pleci, nu așa…
fără să știi că te iubesc
și că ai cel mai frumos loc din inima mea.
,,Nu te enerva" în norvegiană
Numai o vorbă
Spusă la întâmplare
Neiertătoare
Mă doboară.
Inima crede,
Gândul o măsoară,
Dusă e liniștea
Pentru totdeauna.
Din pacate, asta-i firea mea,
Dar mereu în gând îmi spun așa:
„Nu te enerva!”
Nu te enerva, nu te enerva,
Vorbele pot fi înșelătoare.
Nu te enerva, nu te enerva,
Că nu-i bună nicio supărare.
Poate fără voie câteodată ești lovit
De-un cuvânt că nu e potrivit.
Nu te enerva, nu te enerva,
Hai zâmbește și ascultă sfatul meu.
Numai o vorbă
Mi-aduce gânduri grele
Și doar cu ele
Mă-nconjoară.
E gelozie,
Vine ca povară
Și-un coșmar nedescris
Noaptea-n vis coboară.
Din pacate, asta-i firea mea,
Dar mereu în gând îmi spun așa:
„Nu te enerva!”
Nu te enerva, nu te enerva,
Vorbele pot fi înșelătoare.
Nu te enerva, nu te enerva,
Că nu-i bună nicio supărare.
Poate fără voie câteodată ești lovit
De-un cuvant că nu e potrivit.
Nu te enerva, nu te enerva,
Hai zâmbește și ascultă sfatul.
Și vei știi
Să îți spui
Orișicând,
Orișicui
Nu te enerva!
Nu te enerva, nu te enerva,
Vorbele pot fi înșelătoare.
Nu te enerva, nu te enerva,
Că nu-i bună nicio supărare.
Nu te enerva!
Bare ett ord
Sagt tilfeldig
Utilgivende
Det slår meg ned.
hjertet tror
Tanken måler det,
Stillheten er borte
For alltid.
Dessverre er det min natur,
Men alltid i tankene mine sier jeg dette:
"Ikke bli sint!"
ikke bli sint ikke bli sint
Ord kan lure.
ikke bli sint ikke bli sint
At ingen sinne er bra.
Kanskje utilsiktet noen ganger blir du truffet
Med et ord, det er ikke passende.
ikke bli sint ikke bli sint
Kom igjen smil og hør på rådene mine.
Bare ett ord
Det gir meg tunge tanker
Og bare med dem
Det omgir meg.
Det er sjalusi
Det kommer som en byrde
Og et ubeskrivelig mareritt
Natten i drømmen senker seg.
Dessverre er det min natur,
Men alltid i tankene mine sier jeg dette:
"Ikke bli sint!"
ikke bli sint ikke bli sint
Ord kan lure.
ikke bli sint ikke bli sint
At ingen sinne er bra.
Kanskje utilsiktet noen ganger blir du truffet
Med et ord, det er ikke passende.
ikke bli sint ikke bli sint
Kom igjen smil og lytt til rådene.
Og du vil vite
Å fortelle deg
uansett,
alle som
Ikke bli sint!
ikke bli sint ikke bli sint
Ord kan lure.
ikke bli sint ikke bli sint
At ingen sinne er bra.
Ikke bli sint!
Ultima noapte
Se stinge-ncet lumina de lângă fereastră,
Și ceasul bate ticuri în noaptea care cade,
Privim pierduți în urmă spre vremea noastră,
Cum se destramă lumea pe vechile ei pale.
Mai este doar o clipă din tot ce-a fost o viață,
O umbră lungă joacă pe pereții goi și reci,
Și frigul care vine ne mângâie pe față,
Ca o tăcere albă ce ne desparte pe veci.
Păstrăm în palme timpul ce-abia acum se cerne,
Și-un ultim cuvânt nestins pe buzele oprite,
Privim cum se deschid adâncurile eterne,
Și noaptea ne înghite poveștile trăite.
Prin geamul spart de vreme se-aude-o șoaptă tristă,
Aripile tăcerii se-ntind peste pământ,
Și tot ce-a fost aievea pare că nu există,
Pierdut în golul sumbru al unui vechi cuvânt.
Se clatină hotarul dintre tărâm și clipă,
Pășim pe puntea subțire dinspre viață-n somn,
Și timpul, care-aseară mai sta bătând din aripă,
Azi ne-a lăsat pe toți fără stăpân și domn.
Mai dă-mi o dată mâna, să simt că nu e totul
Decât o lungă taină ce-abia acum s-a copt,
Privind cum în tăcere se-nchide vechiul potop,
Și cum pășim spre noapte, cu ochii înspre foc.
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Reformare
Gabriel Nicoara
18 noiembrie
Ce ai zis e rau, chiar oribil, tragic, da-i zis-o bine
Ploaia trăiește
Gabriel Nicoara
18 noiembrie
Frumos. Dar poate iti controlezi uneori, char daca rar, inima folosindu-ti caputu
Nu pot să te uit
Gabriel Trofin
18 noiembrie
Multumesc frumos! Ma bucur daca ti-a placut....
Nu pot să te uit
anca_nistor
17 noiembrie
Superbe versuri, intensă trăire!
Nu căuta la oameni
Gabriel Trofin
12 noiembrie
Mulțumesc frumos! Este într-adevăr așa cum ați spus...
Nu căuta la oameni
Silvia Mihalachi
12 noiembrie
,,NU CĂUTA LA OAMENI,, pentru mine, un cititor, nu este numai o superbă, superbă poezie, ea este și un bun sfătuitor a cărui sfaturi merită ,, pe t...
✨ Poeme din suflet pentru suflete
Deea
10 noiembrie
Mulțumesc
Sa nu mai doară...
un-pahar-de-poezie
10 noiembrie
Multumesc si eu ❤️🙏
Sa nu mai doară...
Alexandra-M
10 noiembrie
M-am regǎsit în versurile tale, mulțumesc pentru emoție
✨ Poeme din suflet pentru suflete
un-pahar-de-poezie
9 noiembrie
Bine scris!🤗