Zâmbet Nelucid
În murmurul nopții reci, în îmbrățișarea foilor calde,
În adâncuri izbucnește, în rânduri de perdele sofisticate,
Un zâmbet dulce luna îmbujorează, și stelele invidioase îndată,
Dar nocturn discret ce-mi ia respirația toată
Astrul zilei, nevinovat asupritor, mă distrage și îmi face dor
De a simți în prezența-i blândă, realitatea ce în inimă-mi dator.
Dar al ei zâmbet divin îmi amintesc
Cum o altă poveste a nopții nu mai doresc.
O rază de lumină aș voii
Să se răsfrângă în surâs, sub tandrețea săgeților aurii.
Din "Volumul Ceai de portocale și scorțișoară"
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Andrei Lehanceanu
Дата публикации: 21 октября
Просмотры: 8
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Sfârșit
Поэма: Sayonara
Cea mai veche lucrare de literatură
Поэма: Pește preistoric în suedeză
Поэма: Ce-mi pasă
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Поэма: Inima de inger
Поэма: Reverii
(foto) O moldoveancă a lansat o carte în Marea Britanie. Vezi cine au fost invitații la eveniment