Vâltoarea jocului
Nicicând nu am crezut
C-aș fi în stare să iubesc,
Dar acum că am văzut
Pot liber să vorbesc.
Chiar nu știu de-nțelegea,
Dar cu mult mă ajuta,
Mistic stând în fața mea
Arta vieții-mi prezenta.
La-nceput nu-nțelegeam,
Că era el diferit,
Dar cu timpul percepeam,
Că s-ar fi îndrăgostit.
O luasem ca un joc
Știind că n-am mare noroc,
Dar încet el a cedat
Fără să-mi fi explicat.
Timpul trece făr' să spună stop
Dar amintirile rămân în loc;
Am înțeles ca fără el, eu nu mai pot
Și-am decis să nu mai joc.
Pentru prima dată, m-am îndrăgostit
Fără să mai fi gândit,
Straniu c-asta s-a-ntâmplat
Într-un ritm așa ciudat.
El e ultima și unica ființă pe care o voi iubi!
Mi-a dat înțelesul de a zâmbi,
Arătându-mi fericirea adevărată
Ce nicicând nu poate fi uitată.
24.05.24
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Ababii Faina
#Interesant
Дата публикации: 17 октября 2024
Добавлено в избранное: 2
Просмотры: 281
Стихи из этой категории
NU VREAU
Nu vreau să plec, nu vreau să plâng,
Vreau numai sufletul să-mi frâng,
Să simt în colțul ochiului din turn,
Eternitatea cosmică a zeului diurn...
Nu vreau să mor și să mă rătăcesc,
Vreau doar să fiu un excelsior ceresc,
Să fiu eu cel care, prin zborul lui, atestă,
Mișcarea astrelor, mecanica celestă...
Nu vreau ca universul, -ce-l pe care-l știu-,
Să fie-adânc, lipsit de stele și pustiu,
Vreau, ca pe catifeaua cea albastră,
Să cos și diamante și safire, laolaltă...
Nu vreau să fiu eu timpul ce impune,
Vreau doar puterea de a-l descompune,
Să număr un mileniu ca pe o secundă,
Să-mi fie trecerea prin univers fecundă...
Nu vreau să fiu un veșnic călător,
Vreau să creez un cosmic nor,
Din praful stelelor care s-au stins,
Vreau înlesnire vieții și cuprins...
Umbra ei!
Din nou gândul îmi fuge către tine
Să-ți zică că te-am visat azi noapte,
Cum te plimbai pe o cărare în livadă
Și de pe crengi gustai cireșe coapte
Eram și eu ascuns în vis după copaci
Și-ți urmăream mișcare cu mișcare,
Iar soarele mărinimos la mine a trimis
Umbra-ți s-ating în semn de împăcare
Și vântul prin păru-ți despletit umbla
Cu adieri ușoare de care tu te bucurai,
Iar eu vrăjit de muza mea mă întrebam
Sunt pământeam sau dincolo, deja în rai?
De sus veneau spre mine duioase triluri
Ce-mi încântau auzul cu-a lor cântare,
Privirea mi-era trimisă spre ea și pomi
Și tot ce se-ntâmpla era o încântare
Și în visarea mea mâna mi-am dus
Să-i mângâi umbra, iubire să-i trimit,
Dar nu știu cum ceva s-a petrecut
Că ea a dispărut și singur m-am trezit!
Mai frumoasă de Laura Stoica în maghiară
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Szebb
Te messze vagy, és nálad vagyok
Hatalmas erő
Minden nap mosolyogva ébredek
Micsoda lehetőség, hogy találkozhattunk
Sokáig nem hittem a szerelemben.
A szerető világodban akarok maradni
Soha nem voltam még így szerelmes
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni
Veled tanulok meg szeretni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
A szerető világodban akarok maradni
Mosolyogva ébredni minden nap
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni
Veled tanulok meg szeretni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
Néha nélküled
Az út nehéz
Szeretném, ha velem lennél,
Mindig velem.
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
Imi esti
Aer proaspat de dimineti de munte
Tu esti
Izvor de apa pura
Imi esti
Soare cald la apus de septembrie
Tu esti
Lumina calda in racoarea atator ani
Imi esti
Atingere de catifea pe pat de frunze
Tu esti
Parfum de flori , cafea si ciocolata
Imi esti.
Secunde , minute si ore si ani,
In Timpul ce trece fara noi
Eu te am.
In suflet , in soare , in frunze si flori
Lumina mea calda,
A inimii Dor.
Asculta....
O șoaptă pierdută în foșnet de-amintiri,
Doi ochi ce nu se mai usucă de-o vreme
Rătăciți prin mulţime caută vechi priviri
Și speranță sub un cer de noiembrie.
Ascultă-mi tăcerea, și nu adăuga nimic
E târziu.. cuvintele ar fi de prisos,
Urmărește cum încet mă ridic
După ce m-ai împrăștiat fără milă pe jos.
Ascultă-mi tăcerea, simte cum totul s-a stins,
Deși sufletul meu , uneori te mai cheamă,
E tot acel suflet fraged, usor de atins
Doar că azi poartă un scut de aramă.
Ascultă-mi tăcerea, e liniște acum..
Nu știu ce va fi mai departe!
Zbuciumată de-atâta scânteie și fum,
Probabil iți voi duce dorul în șoaptă..
Un suflet rătăcit, pierdut în amintiri,
0 inimă frântă, ce-a devenit tăcută,
Un gând diVIN și-o mână de sclipiri.
Atât mi-a mai rămas, într-o poveste mută.
NU VREAU
Nu vreau să plec, nu vreau să plâng,
Vreau numai sufletul să-mi frâng,
Să simt în colțul ochiului din turn,
Eternitatea cosmică a zeului diurn...
Nu vreau să mor și să mă rătăcesc,
Vreau doar să fiu un excelsior ceresc,
Să fiu eu cel care, prin zborul lui, atestă,
Mișcarea astrelor, mecanica celestă...
Nu vreau ca universul, -ce-l pe care-l știu-,
Să fie-adânc, lipsit de stele și pustiu,
Vreau, ca pe catifeaua cea albastră,
Să cos și diamante și safire, laolaltă...
Nu vreau să fiu eu timpul ce impune,
Vreau doar puterea de a-l descompune,
Să număr un mileniu ca pe o secundă,
Să-mi fie trecerea prin univers fecundă...
Nu vreau să fiu un veșnic călător,
Vreau să creez un cosmic nor,
Din praful stelelor care s-au stins,
Vreau înlesnire vieții și cuprins...
Umbra ei!
Din nou gândul îmi fuge către tine
Să-ți zică că te-am visat azi noapte,
Cum te plimbai pe o cărare în livadă
Și de pe crengi gustai cireșe coapte
Eram și eu ascuns în vis după copaci
Și-ți urmăream mișcare cu mișcare,
Iar soarele mărinimos la mine a trimis
Umbra-ți s-ating în semn de împăcare
Și vântul prin păru-ți despletit umbla
Cu adieri ușoare de care tu te bucurai,
Iar eu vrăjit de muza mea mă întrebam
Sunt pământeam sau dincolo, deja în rai?
De sus veneau spre mine duioase triluri
Ce-mi încântau auzul cu-a lor cântare,
Privirea mi-era trimisă spre ea și pomi
Și tot ce se-ntâmpla era o încântare
Și în visarea mea mâna mi-am dus
Să-i mângâi umbra, iubire să-i trimit,
Dar nu știu cum ceva s-a petrecut
Că ea a dispărut și singur m-am trezit!
Mai frumoasă de Laura Stoica în maghiară
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Szebb
Te messze vagy, és nálad vagyok
Hatalmas erő
Minden nap mosolyogva ébredek
Micsoda lehetőség, hogy találkozhattunk
Sokáig nem hittem a szerelemben.
A szerető világodban akarok maradni
Soha nem voltam még így szerelmes
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni
Veled tanulok meg szeretni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
A szerető világodban akarok maradni
Mosolyogva ébredni minden nap
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni
Veled tanulok meg szeretni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
Néha nélküled
Az út nehéz
Szeretném, ha velem lennél,
Mindig velem.
A boldogság, amit kapok
Csak veled akarom megélni.
Látsz engem
Szebb, mint tudom
azt érezteted velem
Hogy én vagyok a világ közepe
És megnyugtatsz, megnyugtatsz, megnyugtatsz
Kedves szavakkal
A szívem nem akar hazudni neki
Nem akarja, hogy elfelejtsd.
Imi esti
Aer proaspat de dimineti de munte
Tu esti
Izvor de apa pura
Imi esti
Soare cald la apus de septembrie
Tu esti
Lumina calda in racoarea atator ani
Imi esti
Atingere de catifea pe pat de frunze
Tu esti
Parfum de flori , cafea si ciocolata
Imi esti.
Secunde , minute si ore si ani,
In Timpul ce trece fara noi
Eu te am.
In suflet , in soare , in frunze si flori
Lumina mea calda,
A inimii Dor.
Asculta....
O șoaptă pierdută în foșnet de-amintiri,
Doi ochi ce nu se mai usucă de-o vreme
Rătăciți prin mulţime caută vechi priviri
Și speranță sub un cer de noiembrie.
Ascultă-mi tăcerea, și nu adăuga nimic
E târziu.. cuvintele ar fi de prisos,
Urmărește cum încet mă ridic
După ce m-ai împrăștiat fără milă pe jos.
Ascultă-mi tăcerea, simte cum totul s-a stins,
Deși sufletul meu , uneori te mai cheamă,
E tot acel suflet fraged, usor de atins
Doar că azi poartă un scut de aramă.
Ascultă-mi tăcerea, e liniște acum..
Nu știu ce va fi mai departe!
Zbuciumată de-atâta scânteie și fum,
Probabil iți voi duce dorul în șoaptă..
Un suflet rătăcit, pierdut în amintiri,
0 inimă frântă, ce-a devenit tăcută,
Un gând diVIN și-o mână de sclipiri.
Atât mi-a mai rămas, într-o poveste mută.
Другие стихотворения автора
Schimbarea
Zi și noapte mă gândesc -
Cu ce mereu greșesc?
Știu a asculta
Și pe toți a respecta...
Dar când m-am prefăcut,
Totul a trecut,
Devenind mult mai plăcut,
Ceea-n ce n-am mai crezut.
Cu adevărat ca să discut
Așa viața a-nceput,
Mereu fiind văzut
Un chip vesel și plăcut.
Nimeni nu s-a întrebat,
Cum am tot evoluat
Din cale n-am abătut,
Mai departe am străbătut.
Gândul doar la carte,
Prezentând frumoase arte,
L-aveam fără a percepe
Cum viața se începe.
Apare recrutată,
Nicicând căutată,
O schimbare adevărată,
Din suflet respectată.
Frumos să zâmbesc,
Aș vrea eu să vorbesc,
Clipa s-o trăiesc,
Spunându-i că-l iubesc!
10.05.24
Accentul pe cuvinte
O ploaie îngâmfată,
E mereu îmfumurată.
O ființă orgolioasă
E mereu pretențioasă.
Puternicul accent
De cuvânt inocent,
Mereu impertinent
Memorat e permanent.
Un sunet minunat
Cu gluma s-a-mpăcat,
La putere a urcat
Dar dur a ofensat.
Frumos a triumfat
La modul repetat
Ideea de glumit
Un factor anumit.
O atenție sporită
E-n mod clar, una lovită,
De-ntuneric istovită,
Poate fi una-ngrădită.
Sus, pe-o orbită,
Privirea-i țintită,
O voce ascuțită
S-ar cerea auzită.
Pe cerul nocturn
Vazut-ai un turn,
Ce stele-nflăcărate
Pașii să-ți arate.
Păsări zburătoare
Cu aripi și cu motoare,
Precum stele căzătoare
Așteptai nerăbdătoare.
Accentul pe cuvinte,
Bine-nfăptuite,
Cu o mica rugăminte
Să te reprezinte.
09.05.24
Doar pe Tine Te Iubesc
Atât cât mai zâmbesc
Doar pe tine te iubesc,
Lângă tine-aș înflori
Și mereu te-aș tot iubi.
Inima, tare-mi mai bate,
Gândul, la tine străbate,
O clipă-n urmă ne-am văzut
Dar, dorul, n-a mai dispărut .
Timpul, de-aș putea opri,
Doar pe tine te-aș privi,
Ți-aș mai spune un te iubesc
Peste infinitul cel firesc.
21.09.24
Profesorii mei cei dragi
Profesorii mei cei dragi,
Învățați ca niște magi!
Cei mai scumpi îmi sunteți
Prin ceea ce-mi spuneți!
Azi e prilej de sărbătoare
Pentru voi - zi de onoare,
Mereu fiind muncitoare
Cu efecte de valoare.
A noua, a cincea sau a șasea lună
E salutul ce ne-adună,
Primul ultim sunet de alună
Viitorul ni-l compună!
05.10.2021
Manuscrisul Toamnei
Apare doar ca umbra-n soare,
Doar atunci când e nevoia.
Victoria-n unica-ți valoare
Ce-n carte se tot reînoia...
Toamna arată frumusețea
De-a lăsa și de-a pleca,
De-a uita toată tristețea
Simțul cărei ne apleca.
Poate poezia ne creează,
Poate poezia ne distruge,
Dar oricum, totul militează -
Se-ntocmesc căi indifuge.
Arată totul la alegere,
Dar nu-i totul cu folos,
Aș da versu-n înțelegere
Pentru cei mai valoros.
Stelele-s doar în paradis
Visându-le d-aici, de jos,
Dar viața-i un manuscris -
Fiind cel mai prețios.
Viața-i ca și-o frunză,
Când mai vine toamna
Te legi de-o pânză
Să nu-ți cazi capcana...
Dragoste sau glumă
Timpul trece
Încetul cu încetul,
Azi e cald, mâine-i rece,
Straniu-i sentimentul.
Total necunoscute,
Stau, două fiinţe tăcute
Apoi se-ntâlnesc
Și-ncet vorbesc.
Ea crede că-i un simplu joc
Fiindcă asta-i viaţa cu noroc;
El crede că-i real
Luat d-un simplu val.
O zi de sărbătoare,
În prag răsare
lar viaţa cu ardoare
Te pune la-ncercare.
Viaţa-i viaţă, jocu-i joc,
Cu duşmani sau cu prieteni,
Fară frică, fară temeri
Spune cel ce crede-n joc.
Familia-i pe primul loc
Indiferent de joc.
Pe neașteptate se ivesc
Și din nou se întâlnesc.
Sub ceru-nstelat,
El a înţeles.
C-ar avea ceva ales,
Cu ea când s-a plimbat.
Dar abia a doua zi,
Îi spune c-o iubește...
Ea, se întrebắ orbeşte
Ce glumă auzi...
...
Nu a fost o respingere,
Dar nici un accept,
E greu să-ţi pui încredere
Într-un simplu concept.
Fiind un joc în toată firea
Apăruse doar tăcerea,
Cu o simplă provocare
Apărută la-ntâmplare.
Timpul tot înainte merge
Dar puţin timp trece,
Nu dispar în zări
Simplele Salutări.
Este momentul
În care apare si distanţa
Ce-și arată aspectul
Prin neconceputa speranţă.
Fără ca să cauţi,
Fără ca să gândeşti,
Anul Nou saluţi
Și cu el vorbeşti.
Un simplu mesaj,
Răsare-n pasaj
Şi-un simpli fior
Îţi trezeşte-un dor.
Fără să se mai revoce
Îi este dor de voce,
Dor de-nfăţişare,
Și plăcuta-mbrăţişare.
Ea stă și se gândeşte,
Oare el, mă mai iubeşte?
Mă gândesc la el orbeşte
Orice-ar fi, el imi lipseşte!....
Cu cuvinte prin mesaje,
Cu emojy prin mesaje,
Dar când le spui cu voce,
Sentimentele Apar reciproce.
E chiar real
Ce simt acuma
Sau din nou răsare gluma
Prefacută-n ideal...
Dar, timpul nu-s oprește,
Ea tot la asta se gândeşte
Iar gându-i spune
Că dorul nu apune.
Drum lung străvăd
Din nou se revăd,
Lângă umbra de brăduţ
Se te-mbrățișeaz drăgut.
Port din nou o vină
Și cu asta se termină
Sau e-n prag de sărbătoare
Și-s doar zile muncitoare;
Fără să te maj gândeşti
Dimineaţa te deștepți.
Stai și-aștepți
Cu el ca să vorbești...
Ăsta-i straniu început
Devreme ce nu-i nici gândit,
Fără să fi conceput
Ei, din nou s-au întâlnit.
Cum să nu te-ndrăgostești
De liniștea care-o privești,
Dacă, sufletul nevoie avea
De asa ceva în viața sa?
Dragoste sau glumă-
Diferența-i pe-nțeles
Când nimic nu se rezumă
La un simplu vis ales.
05.05.25
Schimbarea
Zi și noapte mă gândesc -
Cu ce mereu greșesc?
Știu a asculta
Și pe toți a respecta...
Dar când m-am prefăcut,
Totul a trecut,
Devenind mult mai plăcut,
Ceea-n ce n-am mai crezut.
Cu adevărat ca să discut
Așa viața a-nceput,
Mereu fiind văzut
Un chip vesel și plăcut.
Nimeni nu s-a întrebat,
Cum am tot evoluat
Din cale n-am abătut,
Mai departe am străbătut.
Gândul doar la carte,
Prezentând frumoase arte,
L-aveam fără a percepe
Cum viața se începe.
Apare recrutată,
Nicicând căutată,
O schimbare adevărată,
Din suflet respectată.
Frumos să zâmbesc,
Aș vrea eu să vorbesc,
Clipa s-o trăiesc,
Spunându-i că-l iubesc!
10.05.24
Accentul pe cuvinte
O ploaie îngâmfată,
E mereu îmfumurată.
O ființă orgolioasă
E mereu pretențioasă.
Puternicul accent
De cuvânt inocent,
Mereu impertinent
Memorat e permanent.
Un sunet minunat
Cu gluma s-a-mpăcat,
La putere a urcat
Dar dur a ofensat.
Frumos a triumfat
La modul repetat
Ideea de glumit
Un factor anumit.
O atenție sporită
E-n mod clar, una lovită,
De-ntuneric istovită,
Poate fi una-ngrădită.
Sus, pe-o orbită,
Privirea-i țintită,
O voce ascuțită
S-ar cerea auzită.
Pe cerul nocturn
Vazut-ai un turn,
Ce stele-nflăcărate
Pașii să-ți arate.
Păsări zburătoare
Cu aripi și cu motoare,
Precum stele căzătoare
Așteptai nerăbdătoare.
Accentul pe cuvinte,
Bine-nfăptuite,
Cu o mica rugăminte
Să te reprezinte.
09.05.24
Doar pe Tine Te Iubesc
Atât cât mai zâmbesc
Doar pe tine te iubesc,
Lângă tine-aș înflori
Și mereu te-aș tot iubi.
Inima, tare-mi mai bate,
Gândul, la tine străbate,
O clipă-n urmă ne-am văzut
Dar, dorul, n-a mai dispărut .
Timpul, de-aș putea opri,
Doar pe tine te-aș privi,
Ți-aș mai spune un te iubesc
Peste infinitul cel firesc.
21.09.24
Profesorii mei cei dragi
Profesorii mei cei dragi,
Învățați ca niște magi!
Cei mai scumpi îmi sunteți
Prin ceea ce-mi spuneți!
Azi e prilej de sărbătoare
Pentru voi - zi de onoare,
Mereu fiind muncitoare
Cu efecte de valoare.
A noua, a cincea sau a șasea lună
E salutul ce ne-adună,
Primul ultim sunet de alună
Viitorul ni-l compună!
05.10.2021
Manuscrisul Toamnei
Apare doar ca umbra-n soare,
Doar atunci când e nevoia.
Victoria-n unica-ți valoare
Ce-n carte se tot reînoia...
Toamna arată frumusețea
De-a lăsa și de-a pleca,
De-a uita toată tristețea
Simțul cărei ne apleca.
Poate poezia ne creează,
Poate poezia ne distruge,
Dar oricum, totul militează -
Se-ntocmesc căi indifuge.
Arată totul la alegere,
Dar nu-i totul cu folos,
Aș da versu-n înțelegere
Pentru cei mai valoros.
Stelele-s doar în paradis
Visându-le d-aici, de jos,
Dar viața-i un manuscris -
Fiind cel mai prețios.
Viața-i ca și-o frunză,
Când mai vine toamna
Te legi de-o pânză
Să nu-ți cazi capcana...
Dragoste sau glumă
Timpul trece
Încetul cu încetul,
Azi e cald, mâine-i rece,
Straniu-i sentimentul.
Total necunoscute,
Stau, două fiinţe tăcute
Apoi se-ntâlnesc
Și-ncet vorbesc.
Ea crede că-i un simplu joc
Fiindcă asta-i viaţa cu noroc;
El crede că-i real
Luat d-un simplu val.
O zi de sărbătoare,
În prag răsare
lar viaţa cu ardoare
Te pune la-ncercare.
Viaţa-i viaţă, jocu-i joc,
Cu duşmani sau cu prieteni,
Fară frică, fară temeri
Spune cel ce crede-n joc.
Familia-i pe primul loc
Indiferent de joc.
Pe neașteptate se ivesc
Și din nou se întâlnesc.
Sub ceru-nstelat,
El a înţeles.
C-ar avea ceva ales,
Cu ea când s-a plimbat.
Dar abia a doua zi,
Îi spune c-o iubește...
Ea, se întrebắ orbeşte
Ce glumă auzi...
...
Nu a fost o respingere,
Dar nici un accept,
E greu să-ţi pui încredere
Într-un simplu concept.
Fiind un joc în toată firea
Apăruse doar tăcerea,
Cu o simplă provocare
Apărută la-ntâmplare.
Timpul tot înainte merge
Dar puţin timp trece,
Nu dispar în zări
Simplele Salutări.
Este momentul
În care apare si distanţa
Ce-și arată aspectul
Prin neconceputa speranţă.
Fără ca să cauţi,
Fără ca să gândeşti,
Anul Nou saluţi
Și cu el vorbeşti.
Un simplu mesaj,
Răsare-n pasaj
Şi-un simpli fior
Îţi trezeşte-un dor.
Fără să se mai revoce
Îi este dor de voce,
Dor de-nfăţişare,
Și plăcuta-mbrăţişare.
Ea stă și se gândeşte,
Oare el, mă mai iubeşte?
Mă gândesc la el orbeşte
Orice-ar fi, el imi lipseşte!....
Cu cuvinte prin mesaje,
Cu emojy prin mesaje,
Dar când le spui cu voce,
Sentimentele Apar reciproce.
E chiar real
Ce simt acuma
Sau din nou răsare gluma
Prefacută-n ideal...
Dar, timpul nu-s oprește,
Ea tot la asta se gândeşte
Iar gându-i spune
Că dorul nu apune.
Drum lung străvăd
Din nou se revăd,
Lângă umbra de brăduţ
Se te-mbrățișeaz drăgut.
Port din nou o vină
Și cu asta se termină
Sau e-n prag de sărbătoare
Și-s doar zile muncitoare;
Fără să te maj gândeşti
Dimineaţa te deștepți.
Stai și-aștepți
Cu el ca să vorbești...
Ăsta-i straniu început
Devreme ce nu-i nici gândit,
Fără să fi conceput
Ei, din nou s-au întâlnit.
Cum să nu te-ndrăgostești
De liniștea care-o privești,
Dacă, sufletul nevoie avea
De asa ceva în viața sa?
Dragoste sau glumă-
Diferența-i pe-nțeles
Când nimic nu se rezumă
La un simplu vis ales.
05.05.25