Plutind în amarul iubirii!
Mai tii minte ziua aceea?
Ziua aia în care m-ai făcut să zâmbesc ,
Și m ai făcut să plutesc
Chiar de n aveam aripi ...
Când seara ne înecam amândoi
In paharul plin cu vin
Și mă priveai....
Și mă sărutai....
Și mi spuneai cat de mult " mă iubești ..."
Dar după mult timp
Mi ai tăiat brusc aripile
Ai dispărut fără sa spui nimic
Și m ai lăsat în spate cu o iubire ...
Mare ..
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Madalina Mindra
Дата публикации: 10 марта 2023
Просмотры: 804
Стихи из этой категории
Te iubesc
Nu ne vorbim momentan
Dar,imi doresc sa traim din nou spontan
Toate clipele in care ma strangeai la piept
Inca le mai astept
Sa te intorci,asta imi doresc
Fara tine e pustiu,incepi sa ma imbolnavesti
Crezi ca nu vad cum ma privesti?
De parca ai vrea sa imi dai niste vesti
Tousi,ceva te tine
Nu iti prea sta in fire
Lasa-ma sa te iubesc!
Asta imi doresc
Sa iti arat cum poti fi iubit
Sincer si deosebit
Deschide-ti ochii, fraiere
Fa ceva pana nu piere
Hai sa terminam acest joc copilaresc
Si sa te lamuresc
Ca te iubesc...
Sub o salcie
Când oi muri
Sub o salcie mormântul să-mi fi
Corpul nu-mi va putrezi
Căci ea mă va păzi.
Dar să nu uitați
Când pe mine,
O să mă vizitați
Și pe salcie, să o udați.
Nehotărâtul
În adâncul serii cu umbre tulburi,
Se nasc dileme, ca vise suri.
În colțuri de timp, gânduri se ivește,
Dorința de pace, privirea se prinde.
Sub umbra gândurilor, pasul se oprește,
Pe cărarea vieții, întrebarea se naște.
Dilema apasă, în liniștea serii,
Retragerea cheamă, cu glas de mister.
În cărțile vremii, cu pagini palide,
Se scrie povestea, a vieții străbătând grădini.
Dar ochii obosiți, privind în urmă,
Descoperă amintiri și clipe ce curg ca râul.
O, dilemă adâncă, cu sentimente grele,
Când sufletul cântă un cântec cu ele.
Retragerea bate, ca un clopot de dor,
Dar viața strigă încă, cu glas de izvor.
Și-n fiecare pas, în fiecare clipă,
Se simte cugetul, în suflet ce țipă.
Să te retragi sau să lupți mai departe?
Această dilemă, în minte o poarte.
Călătoria e lungă, dar serile sunt scurte,
Retragerea, o alegere ce-aduce tăcere.
Dar în inimă ecoul trecutului răsună,
În dilema adâncă, viața își croiește calea.
Zile dintre noi
Ce straniu chip au zilele dintre noi,
Și, totuși, câte nopți ne sunt aproape!
Te simt cum îmi pătrunzi în vise și, apoi
Te risipești precum lumina-n noapte.
Când se frământă nori pe cerul greu,
Și-mi tremură sub pleoape stele-n zbor,
Mă-ntreb dacă mai sunt doar eu
Cu așa plin de tine... dor.
Se scurge timpul în ritmul lui,
Cu pasul său ce duce numai înainte,
Iar tu rămâi, în gându-mi visător
Un chip neprețuit întipărit în minte.
Și-n lungul drum, de umbre împodobit,
Încă mai sper că-n lumea asta mare,
Nu am rămas un dor neîmplinit,
Ci doar o scurtă așteptare.
Pedeapsa
Călcând nisipul răscolit se-ascunde timpul
Mințit de valuri umblă pasul rătăcit
Zburând sonor între tăceri șoptește vântul
Promite viselor hotarul risipit
Plutind incert vâslesc spre urma de lumină
Seducător mi-aprinde focul ascuțit
Împinge-n inimă fixându-și rădăcină
Se-ntinde-n gânduri adevărul născocit
Foșnește apa lunecând de pe retină
Asurzitor curgând amarul infinit
Udând absențele ard pete de rugină
Seacând privirile calvarul e cumplit
Umbra luminii ferecate mă deprimă
Căzând spre nori trecutul piere istovit
Prezentul umblă-mpiedicat într-o rutină
Aruncă zilele rănite-n asfințit
Durerea pare o condiție stabilă
Desprins complet de relitate sunt gonit
Plătesc simțirile de om în crantină
Pedeapsa celor ce iubesc nefericit
O ultimă zi
Întoarce-te jos a mea stea păzitoare
Și ține-mă în palme,că să cad mai ușor
Din a ta grijă mulți sunt gata să ceară
Pentru a ta nemurire eu sunt gata să mor
Irosește-ți putere dar pe mine mă scapă
De veșnica spaimă de viitor
În schimb îți ofer păgâna mea viață
Și zilele mele de muritor
O zi să îmi lași,de mai mult n-am nevoie
Să reușesc să vorbesc despre ce n-am vorbit
Prea tăcut-a mea fire să spună ce simte
preafrumosului chip ce mă făcea fericit
“Ar trebui ca să știe,de ce să mai tac
Tot ce a fost a avut loc să fie
Și chiar de regret,nimic n-o să fac”
Te iubesc
Nu ne vorbim momentan
Dar,imi doresc sa traim din nou spontan
Toate clipele in care ma strangeai la piept
Inca le mai astept
Sa te intorci,asta imi doresc
Fara tine e pustiu,incepi sa ma imbolnavesti
Crezi ca nu vad cum ma privesti?
De parca ai vrea sa imi dai niste vesti
Tousi,ceva te tine
Nu iti prea sta in fire
Lasa-ma sa te iubesc!
Asta imi doresc
Sa iti arat cum poti fi iubit
Sincer si deosebit
Deschide-ti ochii, fraiere
Fa ceva pana nu piere
Hai sa terminam acest joc copilaresc
Si sa te lamuresc
Ca te iubesc...
Sub o salcie
Când oi muri
Sub o salcie mormântul să-mi fi
Corpul nu-mi va putrezi
Căci ea mă va păzi.
Dar să nu uitați
Când pe mine,
O să mă vizitați
Și pe salcie, să o udați.
Nehotărâtul
În adâncul serii cu umbre tulburi,
Se nasc dileme, ca vise suri.
În colțuri de timp, gânduri se ivește,
Dorința de pace, privirea se prinde.
Sub umbra gândurilor, pasul se oprește,
Pe cărarea vieții, întrebarea se naște.
Dilema apasă, în liniștea serii,
Retragerea cheamă, cu glas de mister.
În cărțile vremii, cu pagini palide,
Se scrie povestea, a vieții străbătând grădini.
Dar ochii obosiți, privind în urmă,
Descoperă amintiri și clipe ce curg ca râul.
O, dilemă adâncă, cu sentimente grele,
Când sufletul cântă un cântec cu ele.
Retragerea bate, ca un clopot de dor,
Dar viața strigă încă, cu glas de izvor.
Și-n fiecare pas, în fiecare clipă,
Se simte cugetul, în suflet ce țipă.
Să te retragi sau să lupți mai departe?
Această dilemă, în minte o poarte.
Călătoria e lungă, dar serile sunt scurte,
Retragerea, o alegere ce-aduce tăcere.
Dar în inimă ecoul trecutului răsună,
În dilema adâncă, viața își croiește calea.
Zile dintre noi
Ce straniu chip au zilele dintre noi,
Și, totuși, câte nopți ne sunt aproape!
Te simt cum îmi pătrunzi în vise și, apoi
Te risipești precum lumina-n noapte.
Când se frământă nori pe cerul greu,
Și-mi tremură sub pleoape stele-n zbor,
Mă-ntreb dacă mai sunt doar eu
Cu așa plin de tine... dor.
Se scurge timpul în ritmul lui,
Cu pasul său ce duce numai înainte,
Iar tu rămâi, în gându-mi visător
Un chip neprețuit întipărit în minte.
Și-n lungul drum, de umbre împodobit,
Încă mai sper că-n lumea asta mare,
Nu am rămas un dor neîmplinit,
Ci doar o scurtă așteptare.
Pedeapsa
Călcând nisipul răscolit se-ascunde timpul
Mințit de valuri umblă pasul rătăcit
Zburând sonor între tăceri șoptește vântul
Promite viselor hotarul risipit
Plutind incert vâslesc spre urma de lumină
Seducător mi-aprinde focul ascuțit
Împinge-n inimă fixându-și rădăcină
Se-ntinde-n gânduri adevărul născocit
Foșnește apa lunecând de pe retină
Asurzitor curgând amarul infinit
Udând absențele ard pete de rugină
Seacând privirile calvarul e cumplit
Umbra luminii ferecate mă deprimă
Căzând spre nori trecutul piere istovit
Prezentul umblă-mpiedicat într-o rutină
Aruncă zilele rănite-n asfințit
Durerea pare o condiție stabilă
Desprins complet de relitate sunt gonit
Plătesc simțirile de om în crantină
Pedeapsa celor ce iubesc nefericit
O ultimă zi
Întoarce-te jos a mea stea păzitoare
Și ține-mă în palme,că să cad mai ușor
Din a ta grijă mulți sunt gata să ceară
Pentru a ta nemurire eu sunt gata să mor
Irosește-ți putere dar pe mine mă scapă
De veșnica spaimă de viitor
În schimb îți ofer păgâna mea viață
Și zilele mele de muritor
O zi să îmi lași,de mai mult n-am nevoie
Să reușesc să vorbesc despre ce n-am vorbit
Prea tăcut-a mea fire să spună ce simte
preafrumosului chip ce mă făcea fericit
“Ar trebui ca să știe,de ce să mai tac
Tot ce a fost a avut loc să fie
Și chiar de regret,nimic n-o să fac”
Другие стихотворения автора
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !
MaMa
De când m-ai adus pe lume
Mi-ai dăruit tot...
Mi-ai dăruit un cămin
Și o haina pe care sa o port..
Mi-ai dăruit clama ta preferată
Și brățara norocoasă
Mi-ai dăruit un sărut pe frunte
Înainte de orice povață..
Mi-ai dăruit o frumoasă educație
Și-o iubire necondiționată..
Și pentru toate astea, MAMA
Iți doresc cea mai frumoasă viața !