1  
poezii.online Monica P
Зарегистрирован: 2 августа 2024 56 публикации Autor de top 19 12

Итого

56 публикации
84 23 октября
1 95 19 октября
162 18 октября
149 17 октября
150 11 октября
220 20 сентября
232 20 сентября
208 20 сентября
1 263 7 сентября
1 357 4 сентября
330 18 августа
386 17 августа
356 17 августа
439 17 августа
348 14 августа
383 12 августа
366 14 июля
1 471 5 июля
544 26 июня
536 23 июня
554 21 июня
1 438 20 июня
396 20 июня
467 13 июня
544 10 июня
1 500 8 июня
513 5 июня
520 5 июня
537 4 июня
632 26 мая
1 864 21 мая
8 2 796 18 мая
1 607 14 мая
542 11 мая
757 1 мая
1 749 1 мая
6 3 654 26 апреля
704 17 августа 2025
746 15 августа 2025
696 2 августа 2025
744 23 июня 2025
795 23 июня 2025
749 23 июня 2025
759 23 июня 2025
1,035 26 сентября 2024
1,271 24 сентября 2024
994 24 сентября 2024
1,227 23 сентября 2024
1,248 11 августа 2024
1,223 7 августа 2024
1,420 6 августа 2024
1,062 6 августа 2024
1,208 5 августа 2024
1,325 5 августа 2024
1 1,364 2 августа 2024

Случайные публикации :)

Buburuza

 

Buburuza cea micuță

Are fustiță drăguță,

Un maiou cu bulinele...

Ochelari cu două stele.

 

Uite că sosește vara,

A plecat și primăvara,

La bunica v-om pleca,

Cireșele v-om mânca...

 

Că și ele au bulinele,

Înăuntru sâmburele,

Fix ca bulinele mele,

Dar mai vreau și căpșunele...

 

(A.Țurcanu

Еще ...

O lume Minunată

O lumină nouă prin ferestre se arată,

Alungă umbre, frici și nori de plumb,

Iubirea ta e o potecă neumblată,

Pe care merg cu sufletul curat și blând.

 

În ochii tăi e cerul cald de vară,

Ce-mi umple pieptul de speranță și de dor,

Fiorul dulce ce ne-atinge-n fiecare seară

Și ne poartă pașii peste zări, în zbor.

 

Zâmbim aceluiași destin ce ne unește,

Clădim castele din cuvinte și din vis

Și fiecare zi ce vine ne vorbește

Despre un drum ce spre lumină s-a deschis.

 

Ești bucuria mea curată, neschimbată,

Un răsărit ce-alungă noaptea din trecut,

Cu tine lumea este mult mai minunată,

Și totul pare un frumos, nou început .

Еще ...

Măsura trecerii

Din zi în zi, mai strânși în noi,
Ne pleacă rând pe rând ai noștri — goi
de glas, de trup — dar plini de-un fel de foc
Ce nu mai are loc în niciun loc.

Spre stele drumul s-a tocit ușor,
De pași ce-au ars mai limpede ca dor,
I-am cunoscut — și, totuși, i-am pierdut,
Prea vii atunci, prea repede-n trecut.

Un început — și-un dor ce nu se stinge,
O rană mică-n care timpul plânge,
Și-n tot ce trece, tainic și exact,
Se strânge viața — simplu, într-un act.

Vom fi doar felul cum am locuit
În inimi — scurt, sau poate risipit,
Atât rămâne: urma de sub pas,
Nu cât am fost — ci cât în alții-am rămas.

Еще ...

Frigiderul care a iubit prea mult

 

frigiderul își găsește o pacoste

o mare amorezare cuprinzându-l:

-drag tare mi-e de ea! în fiecare secundă mă sting pentru a nu o deranja,

pentru a nu o trezi din somnul ei de frumusețe.

[…]

ei bine, el și-a ars becul doar pentru ea

pentru draga lui iubită, leguma.

săraca îngheață mereu când îi este în brațe, tare rău îmi pare…

leguma iubește suportul din hol

acolo sunt așezate milioane de fructe

leguma crede că și ea se poate încadra,

păcat că mai târziu frigiderul va afla.

-hei, leguma mea, chiar crezi că te voi lăsa ? ai dreptate,știu ca îți fac destul rău

însă știu ca dacă te las să pleci îți fac și mai mult rău…

chiar vrei sa pleci de lângă mine?

chiar crezi ca mie îmi convine

să rămân atâtea nopți fără tine?

[…]

leguma n-ascultă de frigider

în final, se mută la suportul din hol,

însă peste trei zile își pierde viața;se usucă și cade în gol

nimănui nu-i pasă, doar îndrăgostitul

care și-a iubit leguma atât de mult

încât a lăsat-o să plece chiar dacă știa că aceasta își va pierde viața.

Еще ...

Am iubit o mască

 

Am iubit o mască... ce frumos mințea,

Un surâs de ceară, ochi fără durere,

Dar în nopți tăcute, când tăcea și ea,

Ascundeam sub pernă lacrimile mele. 

 

Am iubit o mască... i-am făcut altar,

Aprinzând în gânduri lumânări de vis,

Însă ceara scursă, devenea coșmar, 

Iar lumina noastră se scurgea-n abis. 

 

Am iubit o mască... i-am jurat să fiu, 

Umbra ei de noapte, pasul ei de gheață,

Chiar de-aveam sub pleoape cerul cel pustiu,

Răsăream nostalgic ca o dimineață. 

 

Am iubit o mască... o iubesc și-acum,

Am lăsat în spate tot ce n-am aflat, 

Amăgiri și lacrimi, le-am făcut parfum, 

Și-am  iubit orbește, până m-am uscat. 

 

Am iubit o mască... și-i vorbeam mereu,

Ca și cum din taină mi-ar fi fost făcută,

O credeam icoana sufletului meu, 

Și-o slăvea întruna inima-mi cernută. 

 

Am iubit o mască... poate n-a fost ea,

Poate-am plămădit-o din nevoi ascunse,

Chiar iubirea-n sine, poartă masca sa, 

Ca o primăvară fără flori și frunze. 

Еще ...

Iar lăsat dezamăgit

Iar mă-ngrop sub patură, tăcut,
Mama mă judecă, la fel ca la-nceput.
De tata nu mai zic, e-un gol amar,
Plecarea lui e vechiul meu calvar.


E o prăpastie între noi, la masă,
Mama face diferențe-n casă.
Lui nu-i lipsește niciun strop de bine,
Eu cresc cu lipsa strânsă-n pumn, în mine.
 
Pierdut în nopți, mă-ntorc mereu în spate,
Când liniștea nu era doar singurătate.
Ce bine era atunci, când nu știam
Că fericirea e un ciob de geam...
 
Și-acum mă-ntreb: n-ar fi mai simplu oare,
Să las în urmă tot ce mă mai doare?
Mama s-ar calma, poate, într-o zi,
Tata de datorii s-ar izbăvi.
 
Iar pentru mine, chinul s-ar sfârși,
Lumea din egoism s-ar domoli.
S-ar opri totul... un ultim răsuflat,
Într-un destin ce m-a abandonat
Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live