Închinare
Parul ei negru, valuri revărsându-se in bolta plaviculei de lut
Pe de-a șirul spatelui meu, își fac loc fiorii
Ochii albaștri luminandu-i chipul tăcut
Îmi imaginez măduva ei osoasă, albă cum norii
Pășește tu pe scalpul meu, vreau sa mă simt viu
Luminează tu căile mele, pe mine nu mă lumina
Pășește-mi tu adevăr, dar nu mă lăsa să te știu
Fa din mine un altar, dar nu mi te închina
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: ANONIM
Дата публикации: 28 октября 2021
Просмотры: 1222
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: REVENIRE
Поэма: Ani
Compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit astăzi 65 de ani
Поэма: Noapte bună!/3
Поэма: Steluța
Cartile vechi si care nu mai pot fi citite pot deveni fluturi, inimi sau portrete cu indragostiti
Поэма: Dorul
Поэма: Ziduri
Ion Druţă, la 89 de ani. 10 cărți ale scriitorului pe care trebuie să le citești