Doamne, Zânele...
Doamne, zânele sunt doar niște minciuni!
Iar vrăjile lor nu înseamnă nimic!
Dar fără ea simt în suflet goliciuni,
Și din gând nu o pot scoate, nici un pic.
Doamne, e doar o scorneală!
Creată în timp îndelungat,
De mintea mea înstrăinată,
Ce duce-o dragoste banală!
Doamne! Zânele mă învrăjbesc!
Ele m-au vrăjit, din ciudă!
Din ciuda că nu vreau să mai iubesc!
Atâtea emoții ce nu vor să mă audă...
O dragoste străină e, Doamne,
Adusă de Zâne supărate.
Lasă-le să mă condamne!
Nu vreau s-o mai iubesc, Doamne!
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Poet anonim HM
Poet Anonim
Дата публикации: 3 марта
Просмотры: 94
Стихи из этой категории
#Интересно
Поэма: Pe-un singur sens
Поэма: Vulnerabil
10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă
Поэма: Ce însemn…?
Поэма: Flămânzi
(foto) O moldoveancă a lansat o carte în Marea Britanie. Vezi cine au fost invitații la eveniment
Поэма: iubirea e trecătoare...
Поэма: ,,Ne cunoaștem din vedere" în spaniolă
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei