Singurătatea
De multe ori îmi zboară gândul
Spre amintirile ce le-am trăit.
De multe ori am alergat după iubire,
Și iată că am și obosit.
Mi-am acceptat destinul chinuitor,
Pe care singur l-am făcut.
În locuri părăsite, am alintat privirea ta,
Care demult a dispărut.
Din ziua următoare,
Mi-am pus pe primul plan,
Un scop ce l-am atins în singurătate,
Abea acum un an.
Am ales să fiu mai bine singur,
Să-mi acord iubire mie...
Că-ci în anii cei trăiți doar lângă tine,
Au fost o ironie.
Singurătatea este soartă,
Pe care nu toți o v-or accepta.
Singurătatea este acel prieten,
Care nicicând nu te v-a trăda.
Категория: Напутственные стихи
Все стихи автора: Galbur Vasile
Дата публикации: 17 августа
Просмотры: 97
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Depresia
Поэма: Portret
Cartea ”Blocaţi în labirint” este lansată ASTĂZI la Soroca
Поэма: Suflet cu esență de trandafir
Поэма: Recunoștință în Ghetele de Decembrie
10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă
Поэма: Ma voi gândi
Поэма: Piatra albastra
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării