Esti uitat
Cazi usor, alina-mi dorul
Eu privesc, cum trece norul
Tu esti soarele, izvorul
Nu zimbesc, sunt trecatorul.
E pustiu si cald e somnul
Fara griji, se naste pomul
Clipa-i una, care-i rolul
Te apleci usor, ca omul!
Azi, nu treci, cum mai treceai
Linistea incet se lasa
Nu pasesti, cum o faceai
Treci usor, nu iti mai pasa.
Simplu, roz, nestiutor
Greu, galbui, si-ndurerat
Esti cu aripi, plin de dor
Esti poem, dar esti uitat.
Категория: Философские стихи
Все стихи автора: dyma579
Дата публикации: 28 июля
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 63
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Rămâi
Поэма: Toamnă
Emilian Galaicu-Păun: „Românul s-a născut…” – poet sau proclet?!
Поэма: Pentru Mama
Поэма: Cararea
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Поэма: Mesaj Inimii!
Поэма: Tu să știi că ești iubită,
(foto) O bibliotecă publică din nordul Turciei are forma unui raft cu cărţi. Cum arată instituția din interior