Copacul și Muntele
Copacul înalt ce vede-n zare
Muntele bătrân, stabil și mare,
Își înalță mereu ramurile-n sus
Fiind acolo, ca să nu fie exclus.
Pe malul apei albastru-verzuie,
Rădăcinile Copacului reconstituie
Legătura strânsă în sânul naturii
Cu Muntele, ca bază a structurii.
Imaginează cum de pe malul apei
Dorința-i alinată de apusul clipei,
Iar Muntele măreț ce se întinde
Pe celălalt mal, și cum se destinde.
Simbioza creată între cei doi coloși,
Vor să ne arate cât sunt de fabuloși.
Copacul îi spirit prin care respirăm
Muntele simbol prin care rezistăm.
Категория: Философские стихи
Все стихи автора: Cornelia Buzatu
Дата публикации: 10 мая
Просмотры: 83
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Omeni de azi și de-altă dat’
Поэма: Copilul meu
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere
Поэма: ...punct...iubire
Поэма: Esc
Test de personalitate: Alege una din cele cinci cărţi şi află-ţi destinul
Поэма: Ultima îmbrățișare trupească
Поэма: Gânduri ascunse
Un spectacol neobisnuit s-a jucat pe scena teatrului din Soroca. O piesa de teatru, care a inclus muzica la pian, mimica si poezie a adunat o multime de lume in sala - VIDEO