Автор NicOnic
Итого
1 публикацииСлучайные публикации :)
Iubirea
Am obosit de toate
Am obosit să mai gândesc
Și gândurile mele
Toate în cap se învârtesc
Iar toți oamenii aceștia
Încet încep să îi urăsc
Căci nau știut vreodată
Să-mi spună sincer ce gândesc
Tu ești la fel ca ăia
Care vorbesc, vorbesc, vorbesc
Dar totuți niciodată
Nimic nu mai înfăptuiesc
Sunt iar dezamăgită
De dragostea ce a trecut
Fără să te doară
Măcar un minut
Și vreau să uit de toate
Ce am simțit și mi-am dorit
Dar inima mea cere
Să le pun pe repeat
E greu să șterg iubirea
Ce-o visez nopți la rând
Și crede-mă iubire
Nu mai pot să te uit!
O ! preamărite Vieru
O ! preamărite autor al vieții noastre,
Făptuitorul tuturor viselor copiilor
Ești precum o albină într-o floare,
Precum o veveriță într-un pom.
O! preamărite înger a cărților,
Versificator al tuturor țărilor.
De pe lume c-am repede te-ai dus
Și cunoștințe multe ai adus.
O! preamărite descriptor a poeziilor,
Eroul neînfricat a tuturor elevilor,
Înțeleptul bătrânilor și viitorul tinerilor,
Dar și marele dezvoltator a poeziilor.
O! Preamărite atotștiitorule Vieru ,
Pentru noi alcătuiești tot ceru,
Luna, stelele , soarele
Ce îndrumi minunatele popoare !
ANTICĂ
Cândva, de mult, sub ochiul clar al lunii,
din spuma valurilor albăstrii,
s-au înălţat în miez de noapte,
coloane albe-n marmură sculptate...
Părea că însuşi Fidias le-a sculptat,
cuprins de inspiraţie divină,
cetăţii Troia le-a-nchinat,
dar timpul le-a făcut ruină...
Azi, aproape nimeni nu mai ştie,
cât de viteaz a fost Ahile,
sau de-ndrăzneţul Prometeu,
ce a fugit de-Olimp furând pe Zeu !!!
Dar focul lui, lumină n-a adus,
aşa cum a sperat să fie,
ci doar mai multă ură-n plus...
Această lume nu-i decât zădărnicie...
Iubire pierduta
Te amăgești ucisă de dor și disperare;
Poate acum e vremea, la tot, să dai uitare,
Poate acum e timpul să te gândești la tine
Topindu-te în brațe la altul ca și mine.
Ne alintam pe pânze de dor si amăgire
Si tu credeai în trupu- ți ce aburea iubire,
Iar eu credeam în vise, ce-n ochi ți le citeam
Si poate că și-n tine, atuncea ,eu credeam.
Te bucurai nebun-o cînd mă vedeai venind
Parcă eram eu singur, cu tine, pe pămînt,
Si îmi zmulgeai din gânduri sălbatice speranțe,
Când te lăsai cu capul pe ale mele brațe.
Acum îți lași privirea să-ți curgă șiruri, rîu,
Căci înțelegi atentă, că poate fi tîrziu,
Dar mă mai cauți, încă, pe drumuri cunoscute-
Ca să întorci splendoarea unei iubiri pierdute.
Bătrânul
De -abia respiri, în scaun cu rotile,
Plăpând, îngălbenit la față;
Scărbit de ace și pastile
Nu vezi rostul tău în viață.
Tragi fumul de țigară
Din a existentei efemere,
Prin lumea ta interioară
Te pierzi în umbre și himere
Citești ziarul, fără vlagă,
Ciugulesti de abia fărâme,
Cu privirea ce mă roagă,
Să nu stărui cu asprime
Ești ostenit, vrei la culcare,
Te Căznești să dormi un pic
Prins de friguri ori sudoare
Sub ticăitul de ceasornic.
În zori,apatic și mahmur
Pui radioul în surdină
Și te simți atât de singur.
Privindu-mä ca pe - o sträinä .
Barca vietii
Pe barca fragilă a vieții plutim
Si-atatea valuri ne lovesc,
În depărtare ne-asteapta țărmul finalului,
Privim spre soare,ignorandu-l,
Ființe ce clipa trăiesc..
Dar țărmul se-apropie,implacabil,nemilos,
Odată,tristețea va pune stăpânire peste noi,
Căci drumul bărcuței are un sfârșit,
Odată,veni-va durerosul asfințit,
Transformandu-ne in amintire..
O lacrimă cade,căci ultima filă din cartea vieții,
Cuprinde apusul,nu raza dimineții..
Ce tristă poveste e viața,
Cu furtuni și grele,reci ploi,
Si-apoi,la final,cu teribila încercare a vieții,
Odată bărcuța va acosta solitară
Pe țărmul veșniciei,ca un tren în ultimă gara...
Литературные новости, стихи и культурные события прямо на твоём телефоне.
Подписаться на канал
Arta de-a părea
Silvia Mihalachi
20 августа
,, Arta de-a părea,, că ești ce nu ești se practică uneori, acum prea des și pe scena vieții…Citind poezia cu o densitate de versuri docte, am făcut s...
Amprentă
Sabrina Pușcașu
19 августа
Mulțumesc
Acorduri păgâne
Anastasia Brăescu
18 августа
Mulțumesc ❤️
Pradă si putere
Florin Petricean
18 августа
Va mulțumesc!
Noaptea, cand valurile mării.
Dora●Dor
18 августа
Mulțumesc din suflet pt apreciere
Noaptea, cand valurile mării.
Silvia Mihalachi
18 августа
Marea, cu valurile ei când line, când ,, Se sparg de țărmul obosit,, mereu a primit și va primi frumoase versuri …Printre unduiri de valuri înoată și...
MI-E ATÂTA DOR
Silvia Mihalachi
18 августа
,, Însetat doar de timp și de simple cuvinte,,, ce sunt pentru sufletul poetului ,, calde veșminte,, erup dorințe într-o frumusețe de versuri ce-și u...
Nu s-a născut să tacă
Florin Dumitriu
17 августа
Frumos… poezia lasă în urmă ideea că nu tăcerea ei spune cât a îndurat, ci ziua în care nu mai are nimic de iertat și că cicatricile pe care viața i l...
A fost odată...🥲
Smaranda Ploaie
17 августа
[Mă voi gândi la tine în fiecare anotimp Pentru tot restul vieții mele Prin vise voi călători în timp Unde gândurile-mi pot umbla rebele... Poate...
Pradă si putere
Smaranda Ploaie
17 августа
Frumos....
✨ p.o.e.m
Smaranda Ploaie
17 августа
Felicitări. Frumos scris!
Acorduri păgâne
Smaranda Ploaie
17 августа
Superb scris!
Mâna ce te mângâie
Smaranda Ploaie
17 августа
Versurile astea sunt dureros de adevărate... bravo!
🎦 Ultima sărutare să-mi dai
Smaranda Ploaie
17 августа
Frumos! Felicitări!
🎤 Regăsire
Smaranda Ploaie
17 августа
Versuri scăldate in focul dorului si al iluziei. Frumos concept!