Filmul vieții
Oare de ce ne credem?
Atât de importanți?
Când în sceneta vieții,
Suntem simplii actanți.
Protagoniști în propriul film,
Dar am uitat,
Că scenariul propriu-zis,
E același, dar inversat.
Avem falsa impresie,
Că propriul "eu" este regizor,
Viața nu-ți face vreo concesie,
Destinul e revizor.
Lumină de reflector,
Căci doar așa ne place,
Actor-amator,
Ce nu știe să joace.
Doar pe prima pagină,
Numai cap de afiș,
Am plecat din paragină,
Ș-acum facem ascunziș.
Ne credem mai presus,
Și ne dăm importanță,
Dar mereu ne va privi de sus,
Onorata Instanță!
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: Daria Comsa
Data postării: 29 martie
Vizualizări: 76
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Șoapte
Poem: Nu ştiu
Cea mai veche lucrare de literatură
Poem: Anonimul ....
Poem: Sunt femeie
A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele
Poem: soffocamento
Poem: Epilog
Un robot a felicitat femeile cu 8 Martie. A recitat o poezie de Dumitru Matcovschi