Fără Titlu
Ești tot mai aproape de mal,
Dar te lași dus de val.
În al sortii declin,
Prin ape adânci,
Te scufunzi ca un gând.
Și când furtuna bate cu putere,
Învolburată,
Marea cu-a sa întindere albastră
Îți dezvăluie misterul.
Iar spre seară,
Când liniștea te doboară,
Să te afunzi adânc,
cu fiecare gând,
în abisul necuprins de întunericul mării.
Categoria: Poezii filozofice
Toate poeziile autorului: crism
Data postării: 18 aprilie
Vizualizări: 52
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Putem revedea în mintea noastră imaginea unei persoane care ne-a inspirat în urmă cu 10 ani? în italiană
Poem: Tu eşti frumoasă, ca soarele de dimineaţa
Tânăra scriitoare Lucia Brainstorm își va povesti, la o întâlnire cu cititorii, „Viața din spatele cuvintelor”
Poem: Soarele și luna
Poem: Adio tristețe
OMUL SĂPTĂMÂNII: Igor Guzun SCRIITOR, JURNALIST
Poem: Uitare
Poem: Maree
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie