Off,tăticul meu drag...
Te ai stins din viață;
Off,tăticul meu drag!
Într-o sumbră dimineață
Cad ploile n prag.
Ma simt atât de pustiit,
Nu pot cuprinde in cuvinte,
Doru mi ți l transmit
În ecouri, scump părinte.
Îți șoptesc printre gânduri,
M agăț de amintiri
Din rătăcitele timpuri
Pierdute n povestiri..
Erai blând, spiritual;
Te exalta copilăresc
Chiar și detaliul banal,
Zâmbindu mi ștrengăresc.
Sfidai orice impas
Dârz și ncrezător;
Mă fascina din taifas
Harul tău de narator.
Eu,adio,nu ți voi spune
Mai bine...pe Curând
Spre noua ta dimensiune
Cândva, ma văd zburând...
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Keller Gabriela
Data postării: 5 august
Vizualizări: 163
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Message from my inner child
Poem: Nu-i pasă
(foto) Un robot care recită poezii și răspunde la întrebări a aterizat la Chișinău. Unde-l poți vedea
Poem: Utopia unei melodii
Poem: Vraja
Câștigătorii premiilor Nobel pentru anul 2019 vor fi anunțați săptămâna viitoare. Anul acesta vor fi acordate două premii pentru literatură
Poem: Evolutie
Poem: Imposibil
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară