Autorul ivanoveugenia

Total 12 creaţii
Inregistrat pe 15 aprilie 2014
Prea scumpii mei părinți - 4703 vizualizări
Simplu ,pentru EL - 2989 vizualizări
Vocea ta rămîne piesa mea preferată - 2974 vizualizări
Vă mulţumesc ,prieteni! - 3967 vizualizări
Primăvara începe cu tine - 3296 vizualizări
Scumpa Nicoleta - 3308 vizualizări
Gînduri - 4005 vizualizări
Pentru tine - 3535 vizualizări
Prietenei mele Alina - 3142 vizualizări
De 8 Martie - 4980 vizualizări
Te iubesc pentru că.. - 4540 vizualizări
Ni-e frică - 2839 vizualizări
Creaţii aleatorii :)
Lui Francisco de Goya
Pe-un zid al casei, pensula se pleacă,
Prin tente mohorâte și gălbui,
Să spună despre-un câine ce se-îneacă
O vizuală-istorie oricui.
Talazurile-l poartă în derivă,
Pe sub un cer de-un spălăcit ulei,
Spre care vălurirea agresivă
Aruncă spume într-un alb de miei.
Iar botul către-înalt i se îndreaptă,
C-un gest milos din ochiul său făcut,
Oglindă-a unei vâltoreli ce-așteaptă
Să-și piardă crezul cât l-a mai avut.
Făr’ sens, urcându-și scara lui fluidă,
E Castul ce se chinuie-n obidă.
În Căutarea Moșului
Sub clar de lună, în noapte senină,
Fulgii de nea dansând în lumină,
Întrebăm cu dor în inimă,
Unde ești, Moș Crăciun, în noaptea asta?
Pomul e împodobit cu dragoste și speranță,
Peste case a apărut o bizară ceață,
Te visăm venind cu zurgălăi și clopoței.
Fulgii se odihnesc pe acoperișurile albăstrii,
Unde ești, Moș Crăciun, te așteptăm cu drag, cu toții!
NOI ȘI VOI
Noi suntem ființe raționale
Un om normal are nevoie ;
De o casă , loc sigur de muncă ,
O familie și ”minte ” ,
Și dacă are și sănătate , are de toate ?
Voi ce vreți !...
Voi sunteți , ființe scumpe ...
Voi vreți averi , palate peste tot în lume ...
Pentru voi muncesc alții ; slugi roboti .
Sunteți grandomani , sgârciți și răi
Noi și cu voi , suntem lumi diferite ...
De aceia în lume e război .
T.A.D.
Cuvintele nu vin ușor...
Cuvintele nu vin ușor,
Când adevărul stă ascuns,
Doar murmure se-aud în cor,
Cu-n sunet vag, de nepătruns.
Cuvintele nu curg firesc,
Când sentimentele nu-s pure,
Şi-acel nostalgic: Te iubesc!
Va reveni ca o secure...
Cuvintele se-neacă-n lacrimi,
Când teatrul nu e de pe scenă,
Și n-au puteri să frângă patimi,
Când vor sub mască să te cheme.
Cuvintele pot fi o armă,
Când mintea-i tulbure, obscură,
Și tot ce-i împrejur se sfarmă,
Lăsând în urmă, numai ură.
Mai bine taci, și nu rosti,
De inima nu-ți saltă-n piept,
Și multora vei dovedi,
Că ești profund și înțelept.
Fara titlu
Demoni plâng de durere
Când citesc tot ce scriu,
Îngeri plâng de durere
Când îmi fac loc în sicriu,
Cerul îmi cade când se lasă seara,
Din dragoste mi-a rămas doar povara,
Iubirea dulce mi-e amară precum țigara.
Luna iarăși veghează
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Ce se-ntind în munți și văi
Cu a lor creastă albă
Ce se lasă luați apă
Apa neputinței lor.
Luna iarăși veghează,
Neputință exploatată
De o ființă deghizată
În metale și unelte
Toate bine aranjate
Arme albe adevărate.
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Luați pe sus și aruncați
Doborâți și îmbarcați
De o ființă deghizată
Dați pe pămând de Tată.
Lui Francisco de Goya
Pe-un zid al casei, pensula se pleacă,
Prin tente mohorâte și gălbui,
Să spună despre-un câine ce se-îneacă
O vizuală-istorie oricui.
Talazurile-l poartă în derivă,
Pe sub un cer de-un spălăcit ulei,
Spre care vălurirea agresivă
Aruncă spume într-un alb de miei.
Iar botul către-înalt i se îndreaptă,
C-un gest milos din ochiul său făcut,
Oglindă-a unei vâltoreli ce-așteaptă
Să-și piardă crezul cât l-a mai avut.
Făr’ sens, urcându-și scara lui fluidă,
E Castul ce se chinuie-n obidă.
În Căutarea Moșului
Sub clar de lună, în noapte senină,
Fulgii de nea dansând în lumină,
Întrebăm cu dor în inimă,
Unde ești, Moș Crăciun, în noaptea asta?
Pomul e împodobit cu dragoste și speranță,
Peste case a apărut o bizară ceață,
Te visăm venind cu zurgălăi și clopoței.
Fulgii se odihnesc pe acoperișurile albăstrii,
Unde ești, Moș Crăciun, te așteptăm cu drag, cu toții!
NOI ȘI VOI
Noi suntem ființe raționale
Un om normal are nevoie ;
De o casă , loc sigur de muncă ,
O familie și ”minte ” ,
Și dacă are și sănătate , are de toate ?
Voi ce vreți !...
Voi sunteți , ființe scumpe ...
Voi vreți averi , palate peste tot în lume ...
Pentru voi muncesc alții ; slugi roboti .
Sunteți grandomani , sgârciți și răi
Noi și cu voi , suntem lumi diferite ...
De aceia în lume e război .
T.A.D.
Cuvintele nu vin ușor...
Cuvintele nu vin ușor,
Când adevărul stă ascuns,
Doar murmure se-aud în cor,
Cu-n sunet vag, de nepătruns.
Cuvintele nu curg firesc,
Când sentimentele nu-s pure,
Şi-acel nostalgic: Te iubesc!
Va reveni ca o secure...
Cuvintele se-neacă-n lacrimi,
Când teatrul nu e de pe scenă,
Și n-au puteri să frângă patimi,
Când vor sub mască să te cheme.
Cuvintele pot fi o armă,
Când mintea-i tulbure, obscură,
Și tot ce-i împrejur se sfarmă,
Lăsând în urmă, numai ură.
Mai bine taci, și nu rosti,
De inima nu-ți saltă-n piept,
Și multora vei dovedi,
Că ești profund și înțelept.
Fara titlu
Demoni plâng de durere
Când citesc tot ce scriu,
Îngeri plâng de durere
Când îmi fac loc în sicriu,
Cerul îmi cade când se lasă seara,
Din dragoste mi-a rămas doar povara,
Iubirea dulce mi-e amară precum țigara.
Luna iarăși veghează
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Ce se-ntind în munți și văi
Cu a lor creastă albă
Ce se lasă luați apă
Apa neputinței lor.
Luna iarăși veghează,
Neputință exploatată
De o ființă deghizată
În metale și unelte
Toate bine aranjate
Arme albe adevărate.
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Luați pe sus și aruncați
Doborâți și îmbarcați
De o ființă deghizată
Dați pe pămând de Tată.