Timpul, o, da! Timpul!
Din picături de vise, sufletu-și croiește
Lacrimi ce îți taie răsuflarea-n piept
Se adună norii-n câmpul de narcise,
E cam întuneric, oare ce aștept?
Sus pe o colină, soarele se luptă,
Caută o breșă-n cerul greu de fier,
Se va mai deschide, ușa aia ruptă?
Mai exista șansă? Oare să mai sper?
Dinspre ceas răzbate zgomotul de arcuri -
Timpul ce se luptă cu un mecanism.
Nimenea nu poate, nici chiar peste veacuri
Ca să îl oprească,… e un paseism!
Norii nu-s pe viață, ușa nu-i doar una,
Soarele răsare, totul e frumos,
Ceru-i plin de stele, apare și luna,
Timpul? O, da!...Timpul nu-i mărinimos.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: ddir
Data postării: 19 februarie 2021
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 1161
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Corabie în islandeză
Poem: metamorfozele unui gând/1
Atmosferă de basm în tren. O garnitură a CMF, gazda unei întâlniri de suflet cu scriitorul Spiridon Vangheli (FOTO)
Poem: Teamă
Poem: Sentimentul agoniei
Prima lecţie de dirigenţie din noul an şcolar, dedicată scriitorului Ion Druţă
Poem: Dezlegare
Poem: Nu vrei
129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Astăzi va fi organizat un concert de comemorare a poetului român