Parc
Desi nu vad, nu te aud,
si nu esti langa mine.
Intr-un freamat dulce ma scufund,
si mor de dor de tine.
Sub cer senin, intunecat,
tigara ti-o-aprindeam.
Iar ochii tai stelari de mari,
Prin lac ii admiram.
Si te priveam cum printre lume,
luceai si ma scoteai din minti.
Caci radiai eternitate,
si moarte... si culori fierbinti.
Dar clipa aia a trecut,
Iar luna se asterne-n toi.
Plang felinarele de mult,
Reasteptandu-ne pe noi.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Mircea Stegaru
Data postării: 13 septembrie 2020
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 1389
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Sufletul ploii
Poem: Poezie
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Poem: metamorfozele unui gând/1
Poem: Destin
Premiul Nobel pentru Literatură 2019. Un autor irlandez, victima unei farse telefonice
Poem: Copil.,
Poem: Libertate...
Care sunt cele mai bune cărți scrise în Moldova în 2018, potrivit Uniunii Scriitorilor