Misterul poetului
,,Când zorii timizi își aștern privirea
Un fior straniu îmi tresaltă în piept
Nu este oare în această viață iubirea
Cel mai pur sentiment și cel mai înțelept?"
Aceste stihuri se odihneau sub lună,
În umbra unei sălcii cu plete numeroase.
Oare cine le-a plămădit în inima-i nebună,
Și le-a întipărit pe o foaie în clipe luminoase?
Ore au trecut, zile, ani? nimeni nu cunoaște,
Celui ce a iubit nu i se știe de nume,
Azi, poate nici un om nu îl mai recunoaște,
Pe cel ce a plăsmuit din condei o lume.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Alecsander Dinuenze
Data postării: 12 aprilie
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 103
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: "Ja, einmal ich träumte" în italiană
Poem: Sunet al nopții
Prima lecţie de dirigenţie din noul an şcolar, dedicată scriitorului Ion Druţă
Poem: Iubirea mea
Poem: Aștept
Lista cărților lansate de către tinerii autorii din Moldova în anul 2020
Poem: Fără tine
Poem: RENAȘTERE
Poetul Ion Vatamanu a fost comemorat la 80 de ani de la naştere