Misterul poetului
,,Când zorii timizi își aștern privirea
Un fior straniu îmi tresaltă în piept
Nu este oare în această viață iubirea
Cel mai pur sentiment și cel mai înțelept?"
Aceste stihuri se odihneau sub lună,
În umbra unei sălcii cu plete numeroase.
Oare cine le-a plămădit în inima-i nebună,
Și le-a întipărit pe o foaie în clipe luminoase?
Ore au trecut, zile, ani? nimeni nu cunoaște,
Celui ce a iubit nu i se știe de nume,
Azi, poate nici un om nu îl mai recunoaște,
Pe cel ce a plăsmuit din condei o lume.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Alecsander Dinuenze
Data postării: 12 aprilie
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 61
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Teminta gerului in simbioza cu pamintul
Poem: Amintiri vii
În luna iunie, editura Cartier a adus cititorilor ediții canonice ale scriitorilor canonici
Poem: 50 de nuante de gri
Poem: MESAGER ÎNSINGURAT
(foto) Cititul este sexy. Cum arată bărbații care în loc de smartphone au ales să ţină o carte în mână
Poem: Nărav de cioară
Poem: Te iubesc,omule
foto | S-a întors acasă cu „69% de dor”. Doina Strulea a îmbătat inimile și sufletul cititorilor cu cea de-a doua carte de poezii