Lacrima
Lacrima ta o port ca veşmânt,
Şi-o slăvesc, memorând deseori
Paşii tăi minunaţi pe pământ,
Ce se opresc şi pe aici uneori.
Ochii ţi-au rămas pe vecie în ea,
Şi-i privesc neîncetat, vinovat,
Par şi ei, că la fel, m-ar plăcea,
Chiar şi aşa, temător şi întristat.
Lacrima ta e şi acum îngheţată,
Pe obrazu-mi cald şi roşu timid,
Pe ea patinând pentru ultima dată,
Acel ultim sărut, rătăcit şi rigid.
Ochii tăi au pornit înspre ai mei,
Într-un schimb reciproc de cornee,
Şi de atunci lăcrimez Dumnezei,
Cu priviri şi surâs de femeie.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin
Data postării: 24 septembrie
Vizualizări: 87
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Taina Nopții
Poem: reverii/2
Descoperiți poezii.online!
Poem: Noapte e afara, ploua...
Poem: Gânduri de îndrăgostit
Care e prima bibliotecă agricolă digitală din Moldova
Poem: Poate
Poem: Mi-aș fi dorit...
A fost lansată o nouă carte din colecția „Compozitorii Moldovei”. E despre Gheorghe Mustea