Fată de Împărat
În suferință sufletu-mi nu mai este
Acum e plin de dragoste, plin de dulcele amor
Lipsit de cântece neîmplinite,de dor,
De nopți fără de somn.
Al meu prinț e venit pe-un cal alb
Poate nu-i așa bleg să asculte de spân
Căci dacă va îndrăzni și-l va asculta,
Am să uit al său nume.
De va veni la mine cu-n sac de-arginți
Îl voi trimite la al meu tată,Împăratul Roșu
Să-l facă necurat,iluzoriu
Ca dracu’.
Fiind fată de-un rău împărat,
Te-am împiedicat ca un obstacol,
Ca în final să ne vrăjim,
Să ne îndrăgostim unul de altul.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Irina Patraș
Data postării: 26 iunie
Vizualizări: 42
Poezii din aceiaşi categorie
Irepetabila iubire
Cu tine iubirea există așa!
Altfel nu poate fi...
Irepetabilul amor grăiește cum vrea!
Își cântă partitura scrisă de el sau de ea..
Povestea de azi este alta,las-o să vină!
Are alte culori iar glasu-i diferă,
Mișcările-i sunt grațioase,
Deschide-ți bine ochii,
Visează,iubește și speră!
Valsează purtat doar de briza albastră...
Uită trecutul, lasă durerea iubirii apuse!
Ce-i dispărut este acum Strigoiul ce-ți fură prezentul...
Lasă-te dus pe marea cea mare
Primește la tine în gânduri Oceanul cu valuri,
Eternul locuiește în suflet
Și cântă refrenul sau imnul bucuriei,
Irepetabile sunt iubirile toate!
(26 februarie 2023 Horia Stănicel-volumul de poezii în curs de apariție Irepetabila iubire.)
De ai fi știut
Te-aș fi iubit cât ține viața,
De-ai fi știut să crezi în mine,
Dar ai lăsat în vânt speranța
Și-ai rătăcit printre străine.
Ți-am pus în palmă vis și soare,
Ți-am dat din nopți lumini aprinse,
Dar n-ai văzut cum fiecare
Se stinge-n umbrele nescrise.
Te-aș fi iubit, dar n-ai știut
Să-mi ții în suflet primăvara,
Și-ai fost un dor necunoscut
Ce-a risipit în vânt comoara.
Ducesa pantelimonului
Ducesa pantelimonului
Si ea era poezie
El era poet
Si el scria despre ea
Erau doi imparati in lumi diferite
Si se iubeau pe ascuns
Ca daca parinti aflau
Era de rau
Doi necunoscuti
Din lumi diferite
El din cea buna
Ea din cea rea
S au cunoscut
Si s au placut
Si s au iubit mult
Si inca se iubesc
Pana intr o zi
Parinti lor
Au aflat de ei
Ca se iubesc
Si leau interzis sa se mai vada
Sa nu se mai iubeasca
Si sa uite unul de altu
Si eu nu au putut sta sechestrati in casa
Parinti iau maritat
Pe ea cu alt baiat ce nu il iubea
Si pe el cu o fata ce nul il interesa de ea
Pana intr o zi cand acestia au evadat
Si au fugit in lumea mare
Si s au iubit pana la adanci batraneti. tu de ce nu vrei sa ne iubim asa ?
.
Acelasi vis
Usor sa trec, sa razam capul,
Incet sa plec, ca vine altul!
Am doar o zcuza tu zeci le ai
Sa fiu eu calm, asa-mi ziceai.
Desart privesc, dar nu de tot,
Sunt eu la rind, doar eu astept.
Sa fiu acum, dar poate miine?
Sa nu ma las, va fi si bine!
Si timpul zboara, tot mai rar,
Minute, clipe, ca zile-mi par.
Repet in glas, te vad in somn,
Acelasi vis in monoton.
Zaresc ciudat, imi zgirii ochii
De tine vreau ca sa m-apropii
Pasesc grabit - doar inainte
Acelasi vis - tulbur la minte.
Cind nori-apar, ragaz doresc
Un inceput imi construiesc.
Tu nu stiai ce simt si eu!
Acelasi vis, un curcubeu.
Cum Era Noi, Nimeni Nu Era
Cum era noi, nimeni nu era,
Lacrimi și râsete, mâini împreunate,
Împreună zâmbeam sub luna grea,
Sufletele noastre, mereu fermecate.
Cum ne iubeam, nimeni nu iubea,
Inimi unite-ntr-o singură bătaie,
Nimic în lume nu ne-ar putea lua,
Ce simțeam atunci, sub bolta cea mai deasă.
Timpul trecea, dar noi rămâneam,
Cu șoapte dulci și priviri adânci,
În taină lumea o îmbrățișam,
Pe drumuri de vise și zări fierbinți.
Noi eram flacăra ce nu se stinge,
Ne aprindeam în orice moment,
Dragostea noastră nimeni nu o atinge,
O poveste eternă, în suflet prezent.
În ochii tăi vedeam tot ce conta,
O lume-n care doar noi doi trăiam,
Cum era noi, nimeni nu visa,
Iubirea noastră, un veșnic vals dansam.
Și chiar de vremuri s-au stins ușor,
Cum era noi, va rămâne mereu,
Două inimi în același fior,
Cum ne iubeam, nimeni n-a mai știut.
Cu ochii deschisi
Ochii tai lucesc in noapte
Reflectindu-mi dragostea
Ma iubesti si esti de departe
Nu m-auzi iubirea mea !
Iti soptesc cuvinte multe
Insa ele n-au folos
Dormi frumoaso, somn frumos
Poate stii, ca eu la tine
Ma gindesc neincetat
Ca iubirea mea nu are
Un sfirsit nelimitat
Ca roua tu ma vei uda
Ca soarele vei lumina,
Mereu imi vei fi steaua mea
Si steaua ma va indruma.
Doar tu vei fi lumina mea
Si-n zori de zi vei lumina,
Acum e seara-n viata mea
Te rog aprinde flacara.
Alte poezii ale autorului
Iubire adolescentină
Despre tine
19 octombrie
Vorbim de mai bine de o lună. Prima dată când ne-am văzut era beat. Ciudat,căci minții mele naive nu-i păsa nici măcar un pic de acest aspect.
20 octombrie
Am ieșit exact de ziua lui de naștere.Nu mă așteptam la acea seară, a fost așa drăguță. Ne-am uitat printre pedofilii mei de pe social media și apoi ne-am sărutat. Chiar dacă ar fi între noi o relație de prietenie e chiar altceva.Mă simt bine.Între timp au apărut și două pisici;una dintre ele s-a urcat peste noi și a fost un moment amuzant.
3 noiembrie
Am mai ieșit noi între timp, doar am uitat să scriu în minunăția mea de jurnal. Am ieșit cu fetele și am zgribulit de frig . E duminică , aștept să-l văd de două săptămâni.Am mers la banca unde ne vedem noi de obicei;l-am așteptat până a venit;ne-am îmbrățișat, "bla bla bla" și m-am pus în brațele lui .
Stăteam așa de bine și corpul îmi ardea pentru ca mi-l încălzea cu trupul lui . Am făcut contact vizual pentru foarte mult timp și m-a făcut să mă simt în siguranță;mă face să mă simt acasă.Tot îl sâcâiam eu și când începeam a vorbi prea mult alegea să mă sărute.
Timpul nu ne permitea neapărat doar să vorbim . Dar oricum timpul cu el trecea mult mai repede. Am avut niște săruturi dedicate timpului.Am făcut toate glumele posibile și i-am dat niște replici de vai de papucii mei;îmi place de el,ba chiar mai mult îl iubesc.Lui doar îi place de mine,ceea ce și asta mă miră .E greu de crezut că s-ar uita el la mine,eu fiind o simplă puștoaică de cincisprezece ani și el fiind un puștan de optsprezece ani , nebun de fel că dacă n-ar fi nebun nu m-ar alege pe mine și mai nebună . Era timpul să plecăm și nu voiam să-l mai las să plece . L-am îmbrățișat strâns de vreo trei ori consecutiv. L-am sâcâit cu “te iubesc-uri “ și așteptam acel “Și eu te iubesc” . L-am sâcâit atât de mult încât l-am primit într-un final , nu conta că șoptit, conta doar ca am auzit acele cuvinte pe care le așteptam cu nerăbdare. Îl iubesc.Mi-am amintit că și-a desprins părul pentru mine , parcă e un gnom uriaș cu părul lung , îl ador , îl iubesc pe el ,nu neapărat părul.
17 noiembrie
Am ieșit azi,DUMINICA, ca de obicei și-a fost super. Am mers la banca care ne vedem de obicei și erau două persoane.Am crezut că nu e el și am plecat să mă plimb. După am observat că e el și că era cu un prieten de al lui. M-am pus lângă pletosul meu și l-am făcut în toate felurile (merită).Prietenul lui a plecat și am rămas singură cu el, l-am plesnit de nenumărate ori.
L-am sâcâit încontinuu.Am mai făcut noi ce-am mai făcut și era timpul să plecăm. A fost singura seară când am putut sta amândoi mai puțin , dar a fost o seară interesantă.Când dădeam să plecăm nu voiam să-l las deloc. I-am zis nenumărate te iubesc-uri și fără să mă rog de el mi-a zis “Și eu te iubesc piticanie”. M-am mirat.
19 noiembrie
Am ieșit azi după ce a ieșit de la școală și am mers un drum îndelungat până într-un loc secret. Am observat în acest drum un cimitir,iar curiozitatea din mine ardea. Mi-a explicat el că acolo se afla Cimitirul evreilor.Tocmai ce vorbisem de aceștia la ora de română, tocmai ce vorbisem de Holocaust. Mi se părea fascinant. Am ajuns prin apropiere de acel loc și era acolo un fir de curent ; el mi l-a ținut ca să trec pe sub el ; da, l-a durut. Am ajuns în locul propus de el,necunoscut de mine. Era un loc fantastic ca priveliște , se vedeau dealurile și stânile din apropriere.
De asemenea se zarea și pădurea peste acele stâne. Aș zice un loc de poveste... Am stat acolo mai mult decât am crezut . Se înserase deja și aproape era noapte , noi fiind acolo de după-amiază. Îmi era așa frig și vântul bătea în fața mea uscată și crăpată de la atâta vreme de toamnă . Am plecat de acolo , dar am omis ceva ce nu am zis . A fost o zi minunată și la final am mers înapoi ținându-ne de mână . Mi-a plăcut să vorbesc cu tine, dar trebuie să te las în această seară. Pe curând!
22 noiembrie
Am ieșit astăzi, când am ieșit de la școală . Venise mama să-mi ia bagajele și i-am zis ca am bârfă de spus când ajung acasă . Eu am rămas în oraș cu prietena mea să mergem împreună cu autobuzul.
L-am înnebunit ca vreau flori. Două zile l-am înnebunit. M-am dus înspre locul unde ne întâlnim noi de obicei,nu era acolo. M-am uitat în împrejurimi și l-am văzut pe o altă bancă , salutând voios din mână. M-am dus la el și l-am întâmpinat cu o mare îmbrățișare . Îmbrățișarea aia cred ca era necesară amândurora. După aceea am văzut ca a scos o mică floare de hârtie din ghiozdan și mi-a dăruit-o . Mi-a zis ca e creată de el. IMAGINAȚI-VĂ, FĂCUTĂ DE MÂINILE LUI?! De necrezut!!! Efectiv m-am bucurat așa de tare de îmi venea să sar în sus.
Sunt genul de persoană care iubește lucrurile făcute de mână.Oricum te-am cam lăsat puțin în spate fiindcă tocmai ne-am pus într-o relație acum 3 zile, m ai exact pe 19 noiembrie 2024. Această dată trebuie să o țin minte de acum . Cred ca i-am dat mii de pupici și îmbrățișări . MĂ SIMȚEAM ACASĂ! Însfârșit un loc în care mă pot simți eu liniștită, fără să-mi fie teamă că voi fi judecată. A fost să mă conducă până în Centru,fiindcă prietena mea mă stresa să merg să îi țin de urât,iar el nu dorea sa ne acompanieze .Ceea ce mi se pare firesc .Cine ar alege să iasă cu iubita lui și prietena ei? Cu siguranță nu el.Doamne , deci îl iubesc și nu e prea firesc.
26 noiembrie
Am ieșit puțin astăzi, a fost chiar altfel doar că m-a enervat.M-a enervat din ceva irelevant , ceva spus în glumă.N-am să zic de ce fiindcă vreau sa uit ; oricum sunt genul de persoană care uită absolut orice până e ceva așa de important încât nu pot uita nici dacă încerc din răsputeri . Am stat pe o bancă din spatele unei școli. Mă simțeam așa bine cu el , cu toate ca nu prea m-am simțit așa de bine în ultimele zile… n-am prea mai mâncat... nu știu ce să zic dar nu mi-e foame. Cel puțin asta cred eu…
29 noiembrie
Ești un drogat. Atât. N-am crezut vreodată ca te voi considera așa, chiar dacă te cunosc de puțin timp. Eram gata să te primesc așa cum ești, însă tu, tu nu ai aceleași planuri.
30 noiembrie
Astăzi este ziua mea de nume, iar tu continui să vorbești ciudat cu mine. Îmi răspunzi rar și sec, ce să înțeleg prin acest lucru?
1 decembrie
Noaptea trecută te-am căutat în disperare. Tu continuai să mă ignori.
Azi te-ai despărțit de mine. Urât,fiindcă ți-am trimis mii de mesaje și nu mi-ai răspuns ,doar le-ai primit. Scriu cu lacrimi șiroaie care îmi curg pe față. Și până la urmă de ce? De ce te-ai despărțit de mine?
Sentimente
Oh,sentimentele mele...
Sentimente care îmi distrug interiorul;
sentimente care n-au nici o treabă cu dorul.
Care se pierd în galaxii pline de stele...
Ți s-au dilatat pupilele!?
Se vede c-ai consumat narcotice...
Deja știu;fiindcă te-am citit
încă de la începuturile noastre;
încă dinainte de-asfințit.
Te urăsc dar n-am să pot
să te evit...Eu nu pot!
Fiindcă te iubesc,te iubesc...
Oh,vai...dar te iubesc cu-n suflet înduioșat
Plin de mister,plin și îngroșat.
Chiar de-ai fi rău în fața mea
Și știu că ești
Nu sunt deloc cinstită!
Eu încă tot nu te-aș putea lăsa.
Sunt oarbă de îndrăgostită...
Consideră că îmi exprim sentimentele...
Consideră acest poem a fi jurnal.
Un jurnal despre un anumit băitan
și o nebună mândră;
o nebună care-i mândră și nebună simultan...
Oricum nici nu te strofoci
să-mi citești poemele;
să-mi citești jurnalul,care-i despre tine;
care te descrie în diversități de rânduri;
care te descrie prin nenumărate voci străine...
(Prin viziunea vocilor interioare...)
Prea mult și totuși prea puțin
De-ar avea oamenii tot ce își doresc
Tare bine le-ar fi
Daca-ș avea tot ce poftesc
În viața mea mare sărăcie ar fi.
Unii oameni nu sunt mulțumiți
Unii copii nu sunt primiți
Deci chiar de toți ar fi mulțumiți
Ei încă nu vor fi primiți.
Fie de l-e bine, fie de l-e rău
Fie de gânduri bune sunt în capul lor
Fie de sunt conștienți, fie de supuși
Ei tot alungați vor fi, într-un loc exclus.
Chiar de lumea ar fi plină de har,
Și dreptatea ar curge ca un râu amar,
Tot ar spune cineva „nu-i destul”,
Căci sufletul omului e sec și fără azur.
În drum spre mare
Oh...Doamne ce miros îmbietor
Ne-a învăluit cabina de tren
Un voal mângâietor,
Un motiv de a scrie un catren...
Stau cu ochii pe tavan
Și-aștept să treacă timpul ,
Mă uit cum urcă câte-un bețivan
Ce repede mai trece anotimpul...
Mă simt sedusă de valuri
De marea cea îndepărtată ,
Aștept să trec de dealuri
S-ajung pe partea cealaltă...
Haide cu mine, haide amândoi
Să ne simțim și noi odată bine ,
Haide cu-al tău spirit vioi
Să ne facă sufletele pline...
Carnal și efemer
Carne fragedă,
Descântec lin,
Aș vrea să plec
Aș vrea să vin.
Du-mă,ia-mă
Lasă-mi demnitatea
Ghem țepos,
Te iubesc,te urăsc.
Atinge-mă,
Dă-mi drumul,
Du-mă,ia-mă
Te rog iartă-mă.
Lovește-mă
Oprește-te,
Spin ucigaș
Împunge-mă.
Îmi plâng ochii
Grav bocet,
Dezgustător,
Te urăsc,te iubesc.
Șterge-mă,
Ca pe o pată de cafea,
Iubirea mea
Se va șterge cu buretele.
[…]
Trup idealizat
Caracter deficitar,
Ochi plini de har
Suflet carnal.
Du-mă,ia-mă
Doar lasă-mă,
Sufăr
Pentru al nostru eșuat plan.
Poem
Acest poem îl voi dedica etern
Într-un mod diferit de cel modern.
A ta iubire nu am cum să o uit
Splendoarea ta, iubito, m-a uluit!
Încă nu m-ai văzut pe mine să plâng
Dar pe la spate sunt doar un nătâng
Și în brațe tare aș vrea să te strâng.
Când pe lângă casa ta treceam
În mintea mea "Iubito!" te strigam.
Mă trezesc noaptea într-un coșmar sec
Dar îmi revin când aud al tău cântec.
De cum tu în visul meu ai apărut
Ți-am dat în dar primul meu sărut
Și îmi tot spui că ai mai fi vrut .
Dumnezeule! Dar ce frumoasă!
Însă știu că în suflet ești fricoasă.
Inimile noastre sunt complete
De la frig ai buzele violete
De la fereastra casei te urmăresc
Culorile reci ți se potrivesc!
Și știi că mâinele-ți iubesc.
Mă întrebi:De unde dragoste?
Sunt îndrăgostit de o pacoste.
Și stau și mă gândesc toată noaptea
N-are cum să ne despartă moartea
În mine se află o ruină de fantezii
Pline de-ale tale perfecte trăiri
Când te simt lângă mine scriu poezii.
Licoare din râul tău cristalin
Mi-ai dat să beau până am fost plin.