6  

Două stele nedespărțite

În noaptea calmă, stele strălucesc,

Luminând cerul cu sclipiri de argint.

Sub bolta lor, în brațele tale mă găsesc,

Într-un dans etern, fără vreun sfârșit.

 

Stelele ne spun povești de mult uitate,

Despre iubiri ce-au ars cu dor aprins.

În ochii tăi văd galaxii fermecate,

Cu visuri și speranțe în firul lor încins.

 

Îți șoptesc iubirea în susur de lumină,

În fiecare rază ce ne-nvăluie blând.

E ca un vis în care timpul se înclină,

Și toate grijile se topesc rând pe rând.

 

Căci noi suntem două stele nedespărțite,

Pe cerul vast al unui destin comun.

În universul nostru, tainele-s cunoscute,

Iar dragostea noastră strălucește ca un miracol nocturn.

 

Astfel, sub cerul nopții plin de stele,

Ne contopim în dor și fericire.

Iubirea noastră scrie versuri nescrise,

Într-o veșnică și pură amintire.


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: Cosmin Cristofor poezii.online Două stele nedespărțite

Data postării: 26 iunie

Adăugat la favorite: 2

Vizualizări: 94

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

Cuvinte

Înșiruiri de fraze lungi, povești de viață

Sau explicații cu subiect lipsind prefață

Cuvinte multe fără sens ajunse-n față

Cele ce au ceva de spus pierind în ceață

 

Rostim cuvintele fierbinți când dorul doare

Sau le-nghițim știind răspunsurile goale

Răsar tăcerile cuminți spre întristare

Sufletul strigă către sfinți cerând iertare

 

Nu mai vorbim despre nimic, speranța moare

Rămân ascunse printr-e vise  la păstrare

 Se sting arzând precum o stea câzută-n mare

N-au mai plecat căci ar pieri făr-ascultare

 

Se-adună scrise rănduri triste nerostite

Noian de litere-nvelite zac pitite

Fără lumină-ntre coperțile umbrite

Pe raftul vieții praful timpului le-nghite

 

Cuvinte strânse între pagini neumblate

Strigă răpuse: „Te Iubesc’’ strivite-n carte

Primind răspuns la întrebări neântrebate

S-ajungă lacrimă cuvinte nestemate

Mai mult...

Poemul tău

 

Ce pot să fac acum

Sau ce să-ți scriu când toate au fost scrise

Și se citesc pe-obrazu-ți auriu

În timp ce inima-mi străpungi doar cu surâsul

Ce-i prelungirea divinului zâmbet plecat din chipul tău,

Căci frumusețea ta vorbește despre tine

Iar vorbele-mi se sparg în van

Precum o fac doar valurile mării furtunoase....

Nu ești tu visul meu ce-i coborât din ceruri,

Și cum pot eu,un rătăcit să-ți cânt sonetul de amor,

Ce-l meriți tu,frumoasa fără seamăn?

Câți cavaleri de rang înalt nu te-ar dori prințesă dragă,

Viața zălog și-ar pune-o fără să clipească,

Cu toții ar pieri și-n foc doar să te cucerească,

Iar eu știind prea bine toate-acestea,

Plec rușinat, visând-te ca pe-o regină....

Ohhhh prea frumoaso.... cum pot trăi acum gândindu-mă la tine,

Doar zeii au trimis blestemul,

Să se răzbune crunt pe mine!

(23 mai 2023 H.S Irepetabila iubire)

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai mult...

MEREU CU GANDUL LA TINE

SI ATUNCI CAND NE IUBIM

INCERCAM SA NE AMINTIM

CA EXISTA TRANDAFIRI

CU PETALE ARGINTI 

 

AM INCERCAT SA TE UIT 

DAR MEREU DAM NAS IN NAS

CU IUBIRE SAU MELANCOLIE

CA PE UN TIPAR CU FOAIE AURIE

 

Mai mult...

Poem special de amor

 

Există amor fără poem de amor?

Nu există un asemenea amor...

Amorul este poemul de amor

Și-i singurul adevăr..

Am aflat asta privindu-ți ochii,

Frumoșii înamorați ochi,

Ce-au rămas fără lacrimi în trecut...

Iubito tu ești amorul meu,

Iar eu sunt poemul tău,

În locul plânsului am ales să ne iubim,

Să visăm împreună, de ce nu?

Privește cum dragostea noastră se scrie singură,

Atâtea trăiri vor să-și cânte poemelele lor...

Noi suntem doi spectatori

Ce-și privesc visele prinse în povești de iubire,

Există amor fără poem de amor?

Nu există un asemenea amor...

Amorul este poemul de amor

Și-i singurul adevăr..

Iubito tu ești amorul meu,

Iar eu sunt poemul tău!

(26 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)

 

 

 

 

 

 

 

Mai mult...

Dulce crin, parfum de dor

Din al inimii locas de jint

Te strig, te chem, tânjind

Dar tu, n-auzi, nu vii...

Plapand ma lasi... in agonii...

 

Mai am o speranta si un crin,

Mai ca-i sa vii, macar putin,

Sa nu ma lasi, te rog, sa mor 

De-al crinului parfum de dor.

 

Ma strange-un lant, ma-nteapa un spin,

Mai curge o lacrima, mai trece-un timp.

Crinul, prea mult, cate putin s-apleaca usor

Ofilindu-se, secat de-atata dor.

 

Lumanari in cuib de cuc

Din ale mele suferinti se adun,

Ele tac, dar parca strig,

Unde plec, de ce ma sting...

 

E pamantul tot mai greu,

Despartirea, tot mai rea

Dragii mei, ma duc cu tot

Cu-al crinului parfum de dor...

Mai mult...

„Veninul”

Stropește-mi inima cu dragoste,

Că e plină cu venin.

N-aș vrea să mă simt o pacoste,

dar îmi ești atât de străin..

 

Ai intrat în mine,

Si nu vrei ca să te scot,

Amintirea ta dulce devine,

O pată neagră,lipsită de zgomot.

Devii doar un biet trecător,

Distrus complet în secret,

De al meu venin dulce și nemuritor...

Care dorește un alt „tu” să-i fie poet,

În al meu suflet !

 

Mai mult...

Alte poezii ale autorului

În pădurea liniștită

În pădurea liniștită, soarele străluce,

Frunzele de-argint, în vânt încetișor șopteau,

Păsările cântă dulce, visele seduce,

Florile parfumate, în raze se-mbrăcau.

 

Râul curge cristalin, pe pietrele străluce,

Murmurul său blând, sufletul mi-l alinau,

Sub bolta cea verde, visele seduce,

În naturii brațe, gândurile-mi zburau.

 

Nopțile cu stele, cerul înalt străluce,

Luna plină blând, norii îi îndepărtau,

Și-n tăcerea nopții, visele seduce,

Că natura-i viață, dorurile-mi alinau.

Mai mult...

Ce mai aștepți?

Vino la Isus, ce mai aștepți?
El este răbdator, și te așteaptă
Să vi să îi spui povara ce te apasă
Că ești slab și nu mai poți să lupți.

 

Vino la Isus, ce mai aștepți?
Cand păcatul tea adormit
Și pe drum te-ai rătăcit
El te va face calea să-ți indrepți.

 

Vino la Isus, ce mai aștepți?
Când crezi că ai păcătuit prea mult
Și nu mai există iertare pentru al tau păcat
El te va ierta, doar să te reîntorci.

 

Vino la Isus, ce mai aștepți?
Când păcatul te apasă greu
Și când crezi că așa va fi mereu
El iți va da putere să lupți.

 

Vino la Isus, ce mai aștepți?
Orice ai pățit în viața aceasta
Doar vino înapoi și crede cu toata inima
Căci nimic nu poate să schimbe iubirea Lui.

 

Vino la Isus, ce mai aștepți?
Iubirea lui pentru tine este atât de mare
Încât nu ia păsat de propria moarte
Și viața și-a dat-o, ca să fim mântuiți.

Mai mult...

Barca vieții mele

În barca vieții mele

Furtuni vor apărea 

Însă toate fricile

Mereu vor dispărea.

 

Căci Domnul meu Isus

Este cu mine și mă păzește 

Căci El este Hristos

Ce furtunile potolește.

 

Nu mă tem de nimic

Căci am un salvator

De cad, o să mă ridic

Căci mă ține al meu creator.

 

Și valuri uriașe dear veni

Nu mă tem și nu mă înfricoșez

Indiferent ce va interveni 

Pe al meu păstor o să-l urmez.

 

Când se va sfârși viața mea

În cer veșnic am să trăiesc

Îmi voi primi cununa

Din mâna Domnului ceresc.

Mai mult...

Te-am strigat, Doamne!

Te-am strigat Doamne

Cu un glas temător 

Cu o sinceră chemare

De frică și de dor.

 

Ca o oaie rătăcită

Am umblat până acum

Am plecat din a ta stână 

Departe de al tău drum.

 

Rătăcind prin păcat

Calea nu o mai găseam

Deoarece nu am văzut

Că de tine mă pierdeam.

 

Însă la al meu strigăt

Tu la tine ma-i chemat

De lupii răi ma-i protejat

Doamne cât ești de minunat.

Mai mult...

Un călător stingher.

Sunt un călător stingher

Căci casa mea este in cer

Pe pământ sunt trecător 

Căci sunt un simplu muritor.

 

Mă duc cu un dor aprins 

Căci am o destinație precis

Calea mea este Isus Hristos 

Fără El, sunt de prisos.

 

Știu că dacă umblu cu El mereu

Voi ajunge-n Împărăția lui Dumnezeu 

Acolo veșnic, bucuri voi trăi

Durerea și tristețea nu vor mai fi.

Mai mult...

Dansul dorului interzis

În umbra pădurii, pe-ascuns s-a născut,

Un dor interzis, un mister neștiut.

Un bărbat și-o iele, în noapte târzie,

În dansul de visuri, se-ntâlnesc pe vecie.

 

Ea, spirit al pădurii, cu voaluri de fum,

Cu ochi ca lucirea unui astru din drum,

El, suflet de carne, de lume legat,

Cu inima prinsă în dor necurmat.

 

Sub clar de lună, în freamăt de vânt,

Se prind în iubire, de doruri arzând.

El îi șoptește, cu glas tremurat,

Că inima-i plânge, de dor îngenuncheat.

 

Ea dansează ușor, pe rouă de flori,

Cu pași de lumină, învăluită-n fiori.

"Nu pot să te am", îi șoptește ușor,

"Suntem doi în lumi ce nu se unesc în zbor."

 

Dar dragostea lor, în noapte, aprinde,

Un foc nemuritor, ce-n suflet se întinde.

Și deși sunt despărțiți de destinul hain,

În visuri și doruri, se iubesc fără chin.

 

El o vede în vis, la fiecare apus,

În ochii ei clari, găsește paradisul nespus 

Iar ea, în adâncul pădurii vrăjite,

Își amintește de el, numai inimi rănite.

 

Dragoste imposibilă, ca un cânt sfințit,

În inimi de muritori și spirite, zămislit.

E veșnică poveste, e dorul neîmpărtășit,

E iubirea ce arde, chiar de-i doar un mit.

Mai mult...