Dialog cu noaptea
Tu noapte cea întunecată
De ce-mi ții iar iubita trează?
Crezi că ești scufundată în misterul Lunii ce te luminează,
Dar tu ești rece precum reci sunt ei strigoii,
Ori ale nopții sumbre fără chip fantome,
Sau mai degrabă nimeni nu te știe,
Ce tainică înfățișare porți?
Te cert acum nebună noapte,
Să-mi lași iubita să ajungă acasă,
Purtată de al dimineții dulce braț...
Te cert din nou pe tine noapte,
Du-te departe,pleacă...
Mie îmi pari nerușinată,
De vrei îngheață ori te topește,
Sincer de tine nici că-mi pasă!
Știi bine,nimeni nu te place,
Lasă-mi iubita ca să doarmă,
Dispari odată!
(17 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Horia Stănicel
Data postării: 17 martie
Vizualizări: 294
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Trenurile cu lemne
Poem: Jumătatea bună!
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
Poem: Inima ta...inima mea
Poem: Fierbe vinul!
Editura Bestseller participă cu un stand inedit la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XXI-a
Poem: DIN ÎNALTA DEMNITATE..
Poem: Candidatul iubirii
Primul volum de poezii scrise în întregime de un program de Inteligență Artificială a fost publicat în China