Isuse pe Tine te aleg!
Isuse pe Tine te aleg
dintre toti care nu ma inteleg
Iubirea Ta
La Golgota ma privea
Biciuit,insangerat
Ce tortura ai suportat...
Pentru mine un pacatos
Care pacatuia fara prisos
Cununa de spini ai purtat-o
Pe cea a slavei mie,mi-ai daruit-o
Isuse pe Tine te aleg
Chiar daca la alte vicii alerg..
Nu doar Iuda Te-a vandut
Ci si eu,prin pacatul mut
Nu doar Petru Te-a negat
Ci si eu cand in fata amicilor Te-am refuzat
Isuse la tine ma predau
Sa pacatuiesc,nici nu mai vreau!
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Ana-Maria Godinac
Data postării: 30 mai
Vizualizări: 67
Poezii din aceiaşi categorie
O lume nebună
Pulbere de nisip
Trecem adeseori nebăgați in seama,
Suntem pulbere de nisip,
Oamenii nu vad,oamenii nu vad,
Aurul ascuns în ea,inima noastră..
Cristal
te văd așezându-ți pașii ca un acrobat
care merge pe sârmă
mi-a plăcut dintotdeauna mersul tău
dar nu ți-am spus până acum
de teamă să nu destram vraja
sunt multe lucruri pe care nu ți le-am spus
din același motiv
n-am vrut să-ți trăiești viața prin ochii mei labili
și extatici
să dau frâu liber ispitei
inimii
acum înțeleg de ce Ulise a cerut să fie legat de catarg
în dreptul insulei Eea
unde locuia Circe…
Să fiu, să nu fiu!
Zilnic mă-nchin la tine Doamne
Și multe cer să-mi împlinești,
Uit când greșesc să cer iertare
Cu toate astea, simt că mă iubești
Încerc să nu mai fiu așa de mândru
Și către cei din jur să-mi arăt omenia,
În adevăr să cred urând minciuna
Și aliatul vieții să- mi fie modestia
Mă străduiesc să nu fiu lacom
Să fiu corect, cinstit și cumpătat,
S-ajut fără a cere vreo răsplată
Să lupt și-apoi să spun..a meritat
Izvor de dragoste să- mi fie inima
Iar bunătatea să-mi biruie invidia,
Să răspândesc în jur multă lumină
Să fiu puternic să țin în frâu mânia
Visez că omul poate fi mai bun
Doar prin iubire și fără pic de ură,
Cuvântul dat să fie bună temelie
Pe care să clădești, având măsură
......................
Mă-ntreb de știu ce este bine
Și cum pot de rău să mă feresc,
Speranță-mi este doar la Tine
Și cu smerenie..zic mulțumesc!
Culorile Sufletului
M-am săturat de priviri ce doar mă măsoară,
De oameni ce mă vor doar ca pe-o imagine,
Cu ochii lor setoși, doar de formă și splendoare,
Fără a știi ce se-ascunde în sufletul ce plânge.
Mă forțează să dau numere de telefon,
Mă caută în multimea ce nu mă vede,
Dar nu mă întreabă ce iubiri am în gând,
Nici ce muzică îmi atinge inimile de tăcere.
Mă vor, dar nu mă cunosc cu adevărat,
Nu mă întreabă ce culori îmi dansează pe cer,
Nu mă întreabă ce am iubit când am plâns,
Sau ce fel de raze mă încălzesc într-un aer prea rece.
Sufletul meu e un tablou fără semnătura lor,
O pânză de umbre, un peisaj de dor,
Unde fiecare trăsătură e tăcută, dar vie,
Și am nevoie de cei ce mă vor pentru ce am în mine, nu doar ca un decor.
Cum de ai o voce atât de lină, îmi spun,
Și nu mă întrebi ce melodii îmi fac inima să vibreze,
Nu mă întrebi dacă în versuri mă pierd,
Sau ce simt când în tăcere un cântec în mine răsună, căci doar el mă îmbrățișează, mă încălzește.
Cum te simți, mă întrebi cu ochi rătăciți,
Dar doar la suprafață, la ce e vizibil dintr-o viață de culoare,
Nu știi că iubesc să pictez, că în fiecare nuanță
E o lume întreagă, un univers de simțuri, de fiori în tăcere.
Pictez cu alb de neputință, cu albastru de dor,
Cu verde de iarbă ce se plimbă în vânt,
Roșu de foc ce arde în pieptul meu,
Și gri-ul umbrelor ce mă caută și mă pierd în pământ.
Să mă întrebi ce îmi place, ce ador în viața mea,
Să-mi simt iubirea în ochii tăi ce mă vor vedea,
Să fiu o floare ce în zori răsare, nu doar un corp ce trece,
Să mă întrebi, să mă cunoști, să mă știi, nu doar să mă privești ca pe-un obiect ce dispare.
Dar în fața mea rămân doar chipuri goale,
Ce nu văd decât haina mea, nu ceea ce sunt eu,
Și în tăcerea mea, eu mă pierd în detalii,
Căci dacă mă vei întreba, voi fi o poveste întreaga, între stele și cerul meu.
Aș vrea să fii mai mult decât o privire rece,
Aș vrea să simți ce simt și eu, să îmi cunoști lumea,
Să mă întrebi, „Cum te simți, ce culoare iubești?”
Căci doar atunci când mă întrebi, simt că sunt mai mult decât o adiere în vântul ce mă poartă.
Care este sensul vieții?
Azi trăiesc, și mâine e la fel,
Și fiecare zi e dejà-vu,
Nu se mai poate alfel,
Și parcă sensul e pierdut.
Dar îți vine iar un zâmbet –
Dulce, cald și sclipitor.
Iată, norocosul meu bilet
Spre fericitul viitor.
Acum cunosc eu vieții sensul,
Pe care o trăiesc –
Atât de ușor e răspunsul:
E ceea, ce mă face să zâmbesc.
O lume nebună
Pulbere de nisip
Trecem adeseori nebăgați in seama,
Suntem pulbere de nisip,
Oamenii nu vad,oamenii nu vad,
Aurul ascuns în ea,inima noastră..
Cristal
te văd așezându-ți pașii ca un acrobat
care merge pe sârmă
mi-a plăcut dintotdeauna mersul tău
dar nu ți-am spus până acum
de teamă să nu destram vraja
sunt multe lucruri pe care nu ți le-am spus
din același motiv
n-am vrut să-ți trăiești viața prin ochii mei labili
și extatici
să dau frâu liber ispitei
inimii
acum înțeleg de ce Ulise a cerut să fie legat de catarg
în dreptul insulei Eea
unde locuia Circe…
Să fiu, să nu fiu!
Zilnic mă-nchin la tine Doamne
Și multe cer să-mi împlinești,
Uit când greșesc să cer iertare
Cu toate astea, simt că mă iubești
Încerc să nu mai fiu așa de mândru
Și către cei din jur să-mi arăt omenia,
În adevăr să cred urând minciuna
Și aliatul vieții să- mi fie modestia
Mă străduiesc să nu fiu lacom
Să fiu corect, cinstit și cumpătat,
S-ajut fără a cere vreo răsplată
Să lupt și-apoi să spun..a meritat
Izvor de dragoste să- mi fie inima
Iar bunătatea să-mi biruie invidia,
Să răspândesc în jur multă lumină
Să fiu puternic să țin în frâu mânia
Visez că omul poate fi mai bun
Doar prin iubire și fără pic de ură,
Cuvântul dat să fie bună temelie
Pe care să clădești, având măsură
......................
Mă-ntreb de știu ce este bine
Și cum pot de rău să mă feresc,
Speranță-mi este doar la Tine
Și cu smerenie..zic mulțumesc!
Culorile Sufletului
M-am săturat de priviri ce doar mă măsoară,
De oameni ce mă vor doar ca pe-o imagine,
Cu ochii lor setoși, doar de formă și splendoare,
Fără a știi ce se-ascunde în sufletul ce plânge.
Mă forțează să dau numere de telefon,
Mă caută în multimea ce nu mă vede,
Dar nu mă întreabă ce iubiri am în gând,
Nici ce muzică îmi atinge inimile de tăcere.
Mă vor, dar nu mă cunosc cu adevărat,
Nu mă întreabă ce culori îmi dansează pe cer,
Nu mă întreabă ce am iubit când am plâns,
Sau ce fel de raze mă încălzesc într-un aer prea rece.
Sufletul meu e un tablou fără semnătura lor,
O pânză de umbre, un peisaj de dor,
Unde fiecare trăsătură e tăcută, dar vie,
Și am nevoie de cei ce mă vor pentru ce am în mine, nu doar ca un decor.
Cum de ai o voce atât de lină, îmi spun,
Și nu mă întrebi ce melodii îmi fac inima să vibreze,
Nu mă întrebi dacă în versuri mă pierd,
Sau ce simt când în tăcere un cântec în mine răsună, căci doar el mă îmbrățișează, mă încălzește.
Cum te simți, mă întrebi cu ochi rătăciți,
Dar doar la suprafață, la ce e vizibil dintr-o viață de culoare,
Nu știi că iubesc să pictez, că în fiecare nuanță
E o lume întreagă, un univers de simțuri, de fiori în tăcere.
Pictez cu alb de neputință, cu albastru de dor,
Cu verde de iarbă ce se plimbă în vânt,
Roșu de foc ce arde în pieptul meu,
Și gri-ul umbrelor ce mă caută și mă pierd în pământ.
Să mă întrebi ce îmi place, ce ador în viața mea,
Să-mi simt iubirea în ochii tăi ce mă vor vedea,
Să fiu o floare ce în zori răsare, nu doar un corp ce trece,
Să mă întrebi, să mă cunoști, să mă știi, nu doar să mă privești ca pe-un obiect ce dispare.
Dar în fața mea rămân doar chipuri goale,
Ce nu văd decât haina mea, nu ceea ce sunt eu,
Și în tăcerea mea, eu mă pierd în detalii,
Căci dacă mă vei întreba, voi fi o poveste întreaga, între stele și cerul meu.
Aș vrea să fii mai mult decât o privire rece,
Aș vrea să simți ce simt și eu, să îmi cunoști lumea,
Să mă întrebi, „Cum te simți, ce culoare iubești?”
Căci doar atunci când mă întrebi, simt că sunt mai mult decât o adiere în vântul ce mă poartă.
Care este sensul vieții?
Azi trăiesc, și mâine e la fel,
Și fiecare zi e dejà-vu,
Nu se mai poate alfel,
Și parcă sensul e pierdut.
Dar îți vine iar un zâmbet –
Dulce, cald și sclipitor.
Iată, norocosul meu bilet
Spre fericitul viitor.
Acum cunosc eu vieții sensul,
Pe care o trăiesc –
Atât de ușor e răspunsul:
E ceea, ce mă face să zâmbesc.
Alte poezii ale autorului
Cer instelat
Cer instelat
Tu ai un Creator minunat
Ai fost creat cu blandete
Si cu linii binealese
Cer instelat
Pe bolta cereasca ai fost creat
De un Mare Creator
Care domneste acum pe tron
Tronul gloriei marete
Si al dreptatii neintelese
Cum sa spui tu omule ca Isus te-a abandonat?
Cand El pentru tine a creat un cer instelat
Pentru ochii tai frumosi
Ca sa-i ai zilnic bucurosi
Lauda-L pe Dumnezeu
Roaga-te la El mereu
El nu te-a abandonat
Chiar daca tu de El ai uitat
Bucura-te!suflete frumos!
Caci Domnul nu ti-a dat un cer neguros!
Ti-a dat un cer instelat
Ca tu sa te bucuri de el neincetat
Cer instelat...
Ce frumos,Dumnezeu te-a creat
Cu contururi armonioase...
Si stele gratioase..
Domnul fie Laudat!
Fiindca,El te-a creat!...
Miros de mai (remake from a song)
Tu purtai
Acel miros de mai
Pacat ca nu-l voi mai mirosi
Pentru ca nu mai avem ce vorbi
Vorbe urate mi-ai aruncat
Si de ele amintindu-mi lacrimi am varsat
Tu purati
Acel miros de mai
Dar mirosul nu avea valoare
A te purta frumos stii oare?...
In loc de tipete
Puteam avea clipe de liniste
Dar tu le-ai distrus
Dintr-un simplu cuvant spus
Tu purtai
Acel miros de mai
Dar era doar pe haine
Inima mirosea a cadavre
Numai Dumnezeu m-a vindecat
Fara El nu m-as fi ridicat
De acolo de unde tu m-ai daramat
Poate tu purtai
Acel miros de mai
Dar nu era pe interior
Ci pe exterior
Masinile scumpe
Nu-ti dau vreo fala,vreun renume
Sunt doar bunuri materialiste
Nu lucruri sufletiste
Tu purtai
Acel miros de mai
cu nimic nu valoreaza
Pentru ca inima nu-tie inca treaza...
Iar ploua...
Iar ploua...
Mi se rupe inima-n doua
Daca cerul s-ar insenina
Poate si pasarile ar mai canta
Iar ploua...
Diminetile iar cu roua
Plantele se bucura
Dar ce sens daca sufletul nimic nu susura?
Omul nu scrie,nici nu citeste
Sta cu ochii in telefon,orbeste
Nu se deslipeste de el
Parca ar fi un robotel..
Din cauza lui
Am pierdut ale noastre pasiuni
Omul nu se mai bucura de viata lui
Hobby-urile si le-a pironit cu un cui
Iar ploua
Inima se sfasie-n sapte,ba chiar noua
Tinerii nu se roaga , nu postesc
Tot telefonul ii robesc
Ii mananca viata,timpul
Posomorati ca vine frigul
Ce mai ploaie
Dar parca vad o farma din soare
Soarele luminos
Corp ceresc,frumos
Am sa inchiei aici
Ca sa fim logici.
Isus la Tine
Isus la Tine vin
Durerea sa mi-o alin
Cantec de lauda iti aduc
Trisetea ele mi-o usuc
Isus la Tine vin
Ca in ceruri sa ma imbraci in haine de in
Osanale vom canta
Spunand: ,,Sfant esti draga Osana !''
Isus la Tine vin mereu
La Tine,o al meu Dumnezeu !
Sa ma duci pe cai drepte
Ca sa nu o iau strambe trepte
Isus la Tine vin alergand
Mereu cu Tine-n gand !
In cer Te voi lauda mereu
Pe Tine al meu scump Dumnezeu
Osanale vom canta
Spunand: ,,Sfant esti draga Osana !''
Chiar daca pacatuiesc
Tu ma chemi ca sa ma pocaiesc
Si sa nu ma mai prostesc
Isus la Tine vin entuziasmat
In slava sa te vad neincetat
Rapit la cer
Cu un Rege vesnic in cer
Domnul este Pastorul meu
Domnul este Pastorul meu
Domnul este dreapta cea biruitoare si scutul meu
De ce sa-mi fie frica de locuinta mortilor?
Cand de-a dreapta mea este Dumnezeul Dumnezeiilor?
El paste in pasuni verzi
Si ma duce la raurile odihnei sufletesti
Domnul este Pastorul meu
De ce sa ma tem,cand il pe Dumnezeul meu?
Toiagul si nuiaua Sa ma mangaie
Gandurile rele mintea nu-mi tulbure
Domnul este Puterea mea
Cu toata fiinta eu Il voi lauda
Fericirea si indurarea ma vor ghida
Spre templul Domnului,spre casa Ta!
Domnul este Pastorul meu
Nu duc lipsa de nimic,nu-mi este greu
M-a luat pe a-Lui aripa
Cu grija sa ma poarte in isipta...
Dulce mama...
Dulce mama
Ma mai poti ierta inca odata?
Pentru neascultarea mea
Care cu greu o poti ierta?
Dulce mama
Iti stiu lacrimiile curse pe obrajii rosii de oboseala...
Stiu cat te straduiesti
Ca pe mine sa ma multumesti
Treci cu vederea totul
Chiar si atunci cand eu ridic tonul...
Toate acestea iti raman in inima..
O inima sensibila,fragila...
Dulce mama
Ce frumos era cand zambeai ca alta data
Acum te stresezi cu munca grea
Si serviciul ostenitor te doborea
Chiar daca zambesti uneori
Tristetea ti se vede in ochi
Dulce mama
Mai acorda-mi o sansa
La pieptul vrea-as sta...
Blandetea ti-oi vedea..
Cer instelat
Cer instelat
Tu ai un Creator minunat
Ai fost creat cu blandete
Si cu linii binealese
Cer instelat
Pe bolta cereasca ai fost creat
De un Mare Creator
Care domneste acum pe tron
Tronul gloriei marete
Si al dreptatii neintelese
Cum sa spui tu omule ca Isus te-a abandonat?
Cand El pentru tine a creat un cer instelat
Pentru ochii tai frumosi
Ca sa-i ai zilnic bucurosi
Lauda-L pe Dumnezeu
Roaga-te la El mereu
El nu te-a abandonat
Chiar daca tu de El ai uitat
Bucura-te!suflete frumos!
Caci Domnul nu ti-a dat un cer neguros!
Ti-a dat un cer instelat
Ca tu sa te bucuri de el neincetat
Cer instelat...
Ce frumos,Dumnezeu te-a creat
Cu contururi armonioase...
Si stele gratioase..
Domnul fie Laudat!
Fiindca,El te-a creat!...
Miros de mai (remake from a song)
Tu purtai
Acel miros de mai
Pacat ca nu-l voi mai mirosi
Pentru ca nu mai avem ce vorbi
Vorbe urate mi-ai aruncat
Si de ele amintindu-mi lacrimi am varsat
Tu purati
Acel miros de mai
Dar mirosul nu avea valoare
A te purta frumos stii oare?...
In loc de tipete
Puteam avea clipe de liniste
Dar tu le-ai distrus
Dintr-un simplu cuvant spus
Tu purtai
Acel miros de mai
Dar era doar pe haine
Inima mirosea a cadavre
Numai Dumnezeu m-a vindecat
Fara El nu m-as fi ridicat
De acolo de unde tu m-ai daramat
Poate tu purtai
Acel miros de mai
Dar nu era pe interior
Ci pe exterior
Masinile scumpe
Nu-ti dau vreo fala,vreun renume
Sunt doar bunuri materialiste
Nu lucruri sufletiste
Tu purtai
Acel miros de mai
cu nimic nu valoreaza
Pentru ca inima nu-tie inca treaza...
Iar ploua...
Iar ploua...
Mi se rupe inima-n doua
Daca cerul s-ar insenina
Poate si pasarile ar mai canta
Iar ploua...
Diminetile iar cu roua
Plantele se bucura
Dar ce sens daca sufletul nimic nu susura?
Omul nu scrie,nici nu citeste
Sta cu ochii in telefon,orbeste
Nu se deslipeste de el
Parca ar fi un robotel..
Din cauza lui
Am pierdut ale noastre pasiuni
Omul nu se mai bucura de viata lui
Hobby-urile si le-a pironit cu un cui
Iar ploua
Inima se sfasie-n sapte,ba chiar noua
Tinerii nu se roaga , nu postesc
Tot telefonul ii robesc
Ii mananca viata,timpul
Posomorati ca vine frigul
Ce mai ploaie
Dar parca vad o farma din soare
Soarele luminos
Corp ceresc,frumos
Am sa inchiei aici
Ca sa fim logici.
Isus la Tine
Isus la Tine vin
Durerea sa mi-o alin
Cantec de lauda iti aduc
Trisetea ele mi-o usuc
Isus la Tine vin
Ca in ceruri sa ma imbraci in haine de in
Osanale vom canta
Spunand: ,,Sfant esti draga Osana !''
Isus la Tine vin mereu
La Tine,o al meu Dumnezeu !
Sa ma duci pe cai drepte
Ca sa nu o iau strambe trepte
Isus la Tine vin alergand
Mereu cu Tine-n gand !
In cer Te voi lauda mereu
Pe Tine al meu scump Dumnezeu
Osanale vom canta
Spunand: ,,Sfant esti draga Osana !''
Chiar daca pacatuiesc
Tu ma chemi ca sa ma pocaiesc
Si sa nu ma mai prostesc
Isus la Tine vin entuziasmat
In slava sa te vad neincetat
Rapit la cer
Cu un Rege vesnic in cer
Domnul este Pastorul meu
Domnul este Pastorul meu
Domnul este dreapta cea biruitoare si scutul meu
De ce sa-mi fie frica de locuinta mortilor?
Cand de-a dreapta mea este Dumnezeul Dumnezeiilor?
El paste in pasuni verzi
Si ma duce la raurile odihnei sufletesti
Domnul este Pastorul meu
De ce sa ma tem,cand il pe Dumnezeul meu?
Toiagul si nuiaua Sa ma mangaie
Gandurile rele mintea nu-mi tulbure
Domnul este Puterea mea
Cu toata fiinta eu Il voi lauda
Fericirea si indurarea ma vor ghida
Spre templul Domnului,spre casa Ta!
Domnul este Pastorul meu
Nu duc lipsa de nimic,nu-mi este greu
M-a luat pe a-Lui aripa
Cu grija sa ma poarte in isipta...
Dulce mama...
Dulce mama
Ma mai poti ierta inca odata?
Pentru neascultarea mea
Care cu greu o poti ierta?
Dulce mama
Iti stiu lacrimiile curse pe obrajii rosii de oboseala...
Stiu cat te straduiesti
Ca pe mine sa ma multumesti
Treci cu vederea totul
Chiar si atunci cand eu ridic tonul...
Toate acestea iti raman in inima..
O inima sensibila,fragila...
Dulce mama
Ce frumos era cand zambeai ca alta data
Acum te stresezi cu munca grea
Si serviciul ostenitor te doborea
Chiar daca zambesti uneori
Tristetea ti se vede in ochi
Dulce mama
Mai acorda-mi o sansa
La pieptul vrea-as sta...
Blandetea ti-oi vedea..