Isuse pe Tine te aleg!
Isuse pe Tine te aleg
dintre toti care nu ma inteleg
Iubirea Ta
La Golgota ma privea
Biciuit,insangerat
Ce tortura ai suportat...
Pentru mine un pacatos
Care pacatuia fara prisos
Cununa de spini ai purtat-o
Pe cea a slavei mie,mi-ai daruit-o
Isuse pe Tine te aleg
Chiar daca la alte vicii alerg..
Nu doar Iuda Te-a vandut
Ci si eu,prin pacatul mut
Nu doar Petru Te-a negat
Ci si eu cand in fata amicilor Te-am refuzat
Isuse la tine ma predau
Sa pacatuiesc,nici nu mai vreau!
Стихи из этой категории
Bucurii și lacrimi
paharul de șampanie cu urme de ruj pe margini
e-al tău
n-am îndrăznit să-l mut din colțul vitrinei
dintr-un sentiment mistic
încercând să nu șterg urmele trecerii tale
senzația că ești încă aici
întărită de foșnetul misterios al unei rochii negre
de seară
de apăsarea pașilor pe covor
de zbaterea cerceilor cu pietre turcoaz din urechi
ajunse acolo prin complicitatea minții
îmi crează percepții cu reverberații sonore
ca atunci când arunci o piatră în baltă
și-o auzi ricoșând deasupra apei
plescăind
apoi izbindu-se într-un perete de liniște
tresar ori de câte ori sună poștașul
care-mi amplifică sentimentul acesta fantastic
încremenit în lucruri
fiindcă altcineva n-are cine să sune
tu și poștașul ați mai rămas în raza speranței
unul care îmi aduce întotdeauna dragoste
celălat facturi
nici nu mai are importanță care din voi sună la ușă
eu vă iubesc la fel și în lipsă
calendarul cu miss America
e plin de x-uri
a trecut aproape un secol de atunci
paharul de șampanie cu picior subțire de gazelă africană
în care supravețuise un deget de Goût de Diamants
miroase a acru
cineva spunea că dragostea e ca vinul
nu
nu aceasta este aroma inconfundabilă a dragostei…
Evadare din Coșmar
Verbul “a judeca” mă dezgustă,
Cum e posibil ca un om normal la cap să judece alți oameni?
Îmi este imposibil să cred că acest om nu va avea șansa să se vindece,
Chiar vrea acesta să aleagă frumusețea idealistă
În locul a mii de comori?
De-o bucată de vreme nici cuvintele nu mă mai salvează,
Să scriu devine încet o amintire,
Treziți-mă din acest coșmar, oferiți-mi o ghiontire,
Nu vreau sa plec,gândul îmi vrea răul,mintea mă trădează,
Nu mă lăsați să cedez, nu lăsați ca pielea să-mi devină din nou pală.
Cum să mă exprim mai clar,
Dacă din glasul meu nu pare să se mai audă cuvinte?
Ce va mai exista vreodată să mă reprezinte?
Voi mai putea vreodată eu să răsar?
Am început să nu mai exist nici în trecut,nici în prezent
Am început să pierd acest dar…
disensiuni/1
flori de celosia
acoperă
duplicitatea trădării;
feșe roșii stacojii
aruncate-s
pe dealuri.
÷
reper
pentru o scurtătură:
ephialtes.
Starea de vomă
nu mai am putere să lupt cu forțele oarbe ale naturii
cu zbuciumul incoerent al vântului
cu reacțiile necontrolate ale norilor
ale ploii
cu înverșunarea de neînțeles a lui Don Quijote
băgați-mă sub ghilotina purificatoare
a lui Robespierre
despărțirea capului de trup poate fi o soluție convenabilă
un protest împotriva injustei condiții a omului
am ajuns să nu mai cred în nimic
am ars tot fitilul speranței
acum înot în derivă prin ceara fierbinte a vieții
care se va răci până la urmă
peste o mie de ani cineva ne va găsi
în nu știu ce deșert al Cosmosului
și se va mira că nu aparținem niciunei specii umane
cunoscute
că ADN-ul nostru are numai două spirale
că suntem muritori
niște forme primare
amibe
cât să mai îndurăm această tiranie a morții
mileniu patru va fi
cu siguranță
al vieții veșnice
ia-ți înapoi ghilotina ruginită de timp
bătrâne Robespierre
Hamlet nu se mai joacă demult…
Masacru
Rugul aprins bolborosește incomprehensibil
două numere naturale (1și 2 ) vor fi arse de vii
dintr-o clipă în alta
grupuri izolate de cuvinte se dedau la distrugeri stradale
„ticăloșilor, pedeapsa cu moartea a fost abolită demult”
străjerii Alfabetului iau poziții de luptă
iar clonele literelor de bază
ă,â,î,ș,ț
ascunse în spatele căciulilor, circumflexelor și virgulelor
trag pidicile armelor
„pe aici nu se trece”
cifrele 1 și 2 se făcuseră vinovate de lèse-majesté
adică de ofensă adusă suveranului 0
pedepsită cu moartea
puseseră între ele și suveran o virgulă
în fapt
Constituția statua dreptul acesta doar regelui
după el nu puteau fi decât numere zecimale
nici vorba de litere
literele rămâneau întotdeauna litere
nu aveau iscusința și mlădierea numerelor
revolta lor nu era sustenabilă
și trebuia înăbușită în sânge
cine s-ar fi așteptat să vadă caldarâmul vieții
însângerat de cadavrele inocente ale cuvintelor?
.
Din volumul „Alb și Negru”, aflat în lucru
Curba lui Gauss
sunt zile când ard mocnit, fără fum,
ca o țigară uitată alături, pe masă
şi zile când mă adun din frunze şi
resturi de scrum – şi-mi umblu prin cuget
aşa cum umblu prin casă
sunt zile când ochii dinăuntru mă dor
iar spaima pe iris se-aşază ca o pânză
de gheaţă – sunt zile când simt moartea
rece în fiecare por – şi zile când uit totul
sufocat de excesul de viaţă
sunt zile când ard mocnit, efemer,
aşa cum arde focu-n bătrâna mea sobă
de teracotă – sunt zile când sfredelesc
cu privirea neliniștită în cer – şi zile când
mă ferec disperat înăuntru-mi
ca într-o grotă...
Другие стихотворения автора
Romanie preaiubita!
Romanie preaiubita
Uite-ti tricolorul cum flutura,prin arsita torida!
Muntii,padurile si apele
Dumnezeu te-a ingrijit pe toate melagurile
Popor crestin,cu frica de Dumnezeu
De Hristos ne tinem,atunci cand ne este si bine si greu!
Romanie preaiubita
Patrie dorita!
Tara cu greu luptata dar,cu Hristos castigata!
Dumnezeu ne-a incredintat bogatii
Cate mii si iarasi mii!
Ce-ti doresc eu tie...dulce Romanie?
Iisus fie cu tine iar,Maica Domnului sa te tie!
Romania cea frumoasa!
Romani haideti,stim ca va e dor de acasa!
Copii,parinti,bunicii
Stim ca va reamintiti de momentele cu ei,de cand erati mici
Pentru tara murim!
Patriotic gandim!
Romanie preaiubita
Tricolorul iti sufla,prin arsita torida
Dumnezeu sa ne ajute
Sa nu te pierdem
preaiubit munte..
Iar ploua...
Iar ploua...
Mi se rupe inima-n doua
Daca cerul s-ar insenina
Poate si pasarile ar mai canta
Iar ploua...
Diminetile iar cu roua
Plantele se bucura
Dar ce sens daca sufletul nimic nu susura?
Omul nu scrie,nici nu citeste
Sta cu ochii in telefon,orbeste
Nu se deslipeste de el
Parca ar fi un robotel..
Din cauza lui
Am pierdut ale noastre pasiuni
Omul nu se mai bucura de viata lui
Hobby-urile si le-a pironit cu un cui
Iar ploua
Inima se sfasie-n sapte,ba chiar noua
Tinerii nu se roaga , nu postesc
Tot telefonul ii robesc
Ii mananca viata,timpul
Posomorati ca vine frigul
Ce mai ploaie
Dar parca vad o farma din soare
Soarele luminos
Corp ceresc,frumos
Am sa inchiei aici
Ca sa fim logici.
Hai sa facem schimb de inimi
Hai sa facem schimb de inimi
Cu Cel ce pe cap I s-au pus spinii
De ce nu indraznesti?
Ti-e frica sa nu te lovesti ?
De biciul cu carlige
Si piroane de cate cinspe?
Hai sa facem schimb de inimi
Cu Cel ce pe cap I s-au pus spinii
El asa de mult te-a iubit
Incat nu a vrut sa fi ranit
Frica de moarte Il coplesea
Dar,El tot la tine se gandea
Ca,ai sa fi salvat
Prin Al Sau sange curat
Si-n Imparatia Lui vei intra imaculat
Spalat de pacat
Si de intinaciune curatat
Hai sa facem schimb de inimi
Cu Cel ce-a gustat marea asprimii
De ce eziti?
Ti-e frica testul sa-l pici?
Hai sa facem schimb de inimi
In locul lui Isus,noi sa simtim ghimpii
Ghimpii ce capul I-au strapuns
Gandindu-se unde s-a ajuns
Fariseii Il batjocoreau
Soldatii,oare ce mai spuneau?...
Era om al durerii
Parasit de toti prietenii...
Tradat de ucenicii Sai
Hai sa facem schimb de inimi
Cu Cel ce a baut paharul manii
Oare cum se simte?...
Cand Il hulim cu multe cuvinte...?
Hai sa facem schimb de inimi
Ti-e frica sa nu simti potirul cruzimii?
Ti-e frica sa vezi ce a simtit?
Cand tu l-ai batjocorit...
Oare cum simtea?
Cand sinele nostru Biblia isi ignorea?...
Ai mai vorbi la fel?..
Daca te-ar vedea El?...
Hai sa facem schimb de inimi
Isus sa dea uitarii
Tu sa continui cu cuvantul asupririi
Fiecare pacat facut
E un piron strapuns,in Al Sau suflet tacut
Ti-a zis ca te iubeste
Dar,tu ai ras de El orgoleste...
Domnul este Pastorul meu
Domnul este Pastorul meu
Domnul este dreapta cea biruitoare si scutul meu
De ce sa-mi fie frica de locuinta mortilor?
Cand de-a dreapta mea este Dumnezeul Dumnezeiilor?
El paste in pasuni verzi
Si ma duce la raurile odihnei sufletesti
Domnul este Pastorul meu
De ce sa ma tem,cand il pe Dumnezeul meu?
Toiagul si nuiaua Sa ma mangaie
Gandurile rele mintea nu-mi tulbure
Domnul este Puterea mea
Cu toata fiinta eu Il voi lauda
Fericirea si indurarea ma vor ghida
Spre templul Domnului,spre casa Ta!
Domnul este Pastorul meu
Nu duc lipsa de nimic,nu-mi este greu
M-a luat pe a-Lui aripa
Cu grija sa ma poarte in isipta...
Miros de mai (remake from a song)
Tu purtai
Acel miros de mai
Pacat ca nu-l voi mai mirosi
Pentru ca nu mai avem ce vorbi
Vorbe urate mi-ai aruncat
Si de ele amintindu-mi lacrimi am varsat
Tu purati
Acel miros de mai
Dar mirosul nu avea valoare
A te purta frumos stii oare?...
In loc de tipete
Puteam avea clipe de liniste
Dar tu le-ai distrus
Dintr-un simplu cuvant spus
Tu purtai
Acel miros de mai
Dar era doar pe haine
Inima mirosea a cadavre
Numai Dumnezeu m-a vindecat
Fara El nu m-as fi ridicat
De acolo de unde tu m-ai daramat
Poate tu purtai
Acel miros de mai
Dar nu era pe interior
Ci pe exterior
Masinile scumpe
Nu-ti dau vreo fala,vreun renume
Sunt doar bunuri materialiste
Nu lucruri sufletiste
Tu purtai
Acel miros de mai
cu nimic nu valoreaza
Pentru ca inima nu-tie inca treaza...
Cer instelat
Cer instelat
Tu ai un Creator minunat
Ai fost creat cu blandete
Si cu linii binealese
Cer instelat
Pe bolta cereasca ai fost creat
De un Mare Creator
Care domneste acum pe tron
Tronul gloriei marete
Si al dreptatii neintelese
Cum sa spui tu omule ca Isus te-a abandonat?
Cand El pentru tine a creat un cer instelat
Pentru ochii tai frumosi
Ca sa-i ai zilnic bucurosi
Lauda-L pe Dumnezeu
Roaga-te la El mereu
El nu te-a abandonat
Chiar daca tu de El ai uitat
Bucura-te!suflete frumos!
Caci Domnul nu ti-a dat un cer neguros!
Ti-a dat un cer instelat
Ca tu sa te bucuri de el neincetat
Cer instelat...
Ce frumos,Dumnezeu te-a creat
Cu contururi armonioase...
Si stele gratioase..
Domnul fie Laudat!
Fiindca,El te-a creat!...