Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Anișoara Iordache
Data postării: 19 noiembrie 2022
Vizualizări: 726
Poezii din aceiaşi categorie
Acum sau mai târziu
Ai căzut de șapte ori-
Ridică-te la a opta încercare,
Nu renunța în zori
De-ați cunoaște esența mare.
E greu atunci când n-ai cuvinte,
Când n-ai puterea de-a răspunde
Trăind primele-ți momente,
Fiind cele-și mai profunde.
Între Da și Nu nu știi ce să alegi
Ca să răspunzi ceea ce simți
Fără ca din nou ceva să negi
La întâmplarea neștiută - să eviți.
Încă nu-i târziu! De ce ții frâna?
Drumul ce nu-l vezi e liber,
Așteptă-n al său vis doar mâna
Ce-i acoperă cumplitul ger...
28.11.24
Putreziciune
Plângea pământul fără rost,
un vis frumos, pierind anost.
Putreziciunea caută în suflete
prada neprihănită
crescută din clipele curate
în care albul gândului
nutreşte speranţa curăţeniei
departe de mirosul
propriei putreziciuni
moştenite din naşterea primară
În copacul crescut
din inima universului
un singur pământ
o singură istorie
atârnă ca un fruct copt
gata să guste putreziciunea
Pe o altă creangă
o floare se deschide
în preistoria unui alt fruct
Prin razboi
Zile lungi infometate
si prin geam un somn tirziu
linistea este departe
nici nu simt daca sunt viu.
Gustul pinii o poveste
apa este doar un vis
rind pe rind primim doar gloante
astai tot ce e permis
Incarcat cu plins si jale
ma trezeste nencetat
strigatele tot mai rare
a batrinelor din sat.
Supravetuind pe margini
nu ramine niciun gind
tot trecutul e pe pagini
iar sfirsitul in pamint.
GÂNDURI ...
Lungă-i calea ,drumu-i greu,
Nu-l abandona de ai un țel .
De undeva ,se va vedea ,
Luminița din tunel !
Like water
You flow through my mind like water
Sometimes it can be a turbulent flow,
Sometimes just nice and slow.
Like water you have stages,
Where your mad, then your sad,when you cry, then you laugh.
I don’t get you, i dont.
But sometimes, i cant think straight when i dont hear your bubly vocal cords.
I dont get you, i dont.
But i feel like its just us in the whole world.
We flow, we fall, we cross each road we pass.
We never get tired of the waterblast.
You tend to pour your problems on me,
expecting to evaporate them just like warm tea.
I dont get you, i do.
I listen to every gush you have, to every little pond you have.
You flood my mind with words you say, with your problems within each day.
I dont get you, but oh how i do.
My mind when i talk to you is all blue.
All blue like the sea, until it turns black when your in missery.
I try to keep you clean, but each time there’s another plastic in your sea.
Your all soaked, from your tears you have leaked.
I try to offer a towel, but it just gets wet from your sorrows.
From your past wishes and hopes,how i wish i could just swim,
Through each of your dreams, and slowly make them appear, like a little fish swimming in the sea.
I dont get you, i dont.
But i cant help but admire your flows and waves, each time you slowly sway.
You flow through my mind like water,
And yet again you never seem to bother.
Iertare
Vreau să mă ierți pentru ceea ce nu sunt
Să pot pleca cu inima împăcată,
Eu te iert, căci toate le-ai făcut,
Supus de mintea-ți deșartă.
Știu că în zadar au fost,
Oh…visele mele!
Nu puteam să-ți spun tot
De frică c-ai fi fugit de ele.
Și fără un cuvânt spus
Ai dispărut din al meu Rai,
Rămâi cu bine, suflet distrus,
Căci gând să oferi iubire n-ai!
Acum sau mai târziu
Ai căzut de șapte ori-
Ridică-te la a opta încercare,
Nu renunța în zori
De-ați cunoaște esența mare.
E greu atunci când n-ai cuvinte,
Când n-ai puterea de-a răspunde
Trăind primele-ți momente,
Fiind cele-și mai profunde.
Între Da și Nu nu știi ce să alegi
Ca să răspunzi ceea ce simți
Fără ca din nou ceva să negi
La întâmplarea neștiută - să eviți.
Încă nu-i târziu! De ce ții frâna?
Drumul ce nu-l vezi e liber,
Așteptă-n al său vis doar mâna
Ce-i acoperă cumplitul ger...
28.11.24
Putreziciune
Plângea pământul fără rost,
un vis frumos, pierind anost.
Putreziciunea caută în suflete
prada neprihănită
crescută din clipele curate
în care albul gândului
nutreşte speranţa curăţeniei
departe de mirosul
propriei putreziciuni
moştenite din naşterea primară
În copacul crescut
din inima universului
un singur pământ
o singură istorie
atârnă ca un fruct copt
gata să guste putreziciunea
Pe o altă creangă
o floare se deschide
în preistoria unui alt fruct
Prin razboi
Zile lungi infometate
si prin geam un somn tirziu
linistea este departe
nici nu simt daca sunt viu.
Gustul pinii o poveste
apa este doar un vis
rind pe rind primim doar gloante
astai tot ce e permis
Incarcat cu plins si jale
ma trezeste nencetat
strigatele tot mai rare
a batrinelor din sat.
Supravetuind pe margini
nu ramine niciun gind
tot trecutul e pe pagini
iar sfirsitul in pamint.
GÂNDURI ...
Lungă-i calea ,drumu-i greu,
Nu-l abandona de ai un țel .
De undeva ,se va vedea ,
Luminița din tunel !
Like water
You flow through my mind like water
Sometimes it can be a turbulent flow,
Sometimes just nice and slow.
Like water you have stages,
Where your mad, then your sad,when you cry, then you laugh.
I don’t get you, i dont.
But sometimes, i cant think straight when i dont hear your bubly vocal cords.
I dont get you, i dont.
But i feel like its just us in the whole world.
We flow, we fall, we cross each road we pass.
We never get tired of the waterblast.
You tend to pour your problems on me,
expecting to evaporate them just like warm tea.
I dont get you, i do.
I listen to every gush you have, to every little pond you have.
You flood my mind with words you say, with your problems within each day.
I dont get you, but oh how i do.
My mind when i talk to you is all blue.
All blue like the sea, until it turns black when your in missery.
I try to keep you clean, but each time there’s another plastic in your sea.
Your all soaked, from your tears you have leaked.
I try to offer a towel, but it just gets wet from your sorrows.
From your past wishes and hopes,how i wish i could just swim,
Through each of your dreams, and slowly make them appear, like a little fish swimming in the sea.
I dont get you, i dont.
But i cant help but admire your flows and waves, each time you slowly sway.
You flow through my mind like water,
And yet again you never seem to bother.
Iertare
Vreau să mă ierți pentru ceea ce nu sunt
Să pot pleca cu inima împăcată,
Eu te iert, căci toate le-ai făcut,
Supus de mintea-ți deșartă.
Știu că în zadar au fost,
Oh…visele mele!
Nu puteam să-ți spun tot
De frică c-ai fi fugit de ele.
Și fără un cuvânt spus
Ai dispărut din al meu Rai,
Rămâi cu bine, suflet distrus,
Căci gând să oferi iubire n-ai!
Alte poezii ale autorului
Note de Mai/4
luna trece alene
peste-ntinderi de ape;
lebede-
într-o legănare de trestii,
îi sorb lacome-nsuflețirea;//
dangătul clopotelor
înăbușă tristețea-n
cercuri concentrice.
reverii/4
o fată,
pe un drum de țară,
are-n păru-i ondulat
crizanteme.
cu pasu-i sprinten,
privirea galeșă
și zâmbetul șăgalnic,
îmi pare un vlăstar
ce-a odrăslit
și-n tablourile lui Grigorescu.
stihuri diamantine //8
Iona
îndârjit vestitor
suspinând rugându-se înțelegând
puterea chemării la îndreptare-
izbăvită curățată scăpată
de-ntunericul iadului
cetatea
stări/6
aripile de lepidopteră
ale-apusului
mângâie orice suflare.
cetatea-și poartă dorul
prin fiorduri
turnul geamiei vibrează,
ca o coardă de liră
atinsă de-o cadâna.
pleoapele cad grele de rutina zilei;
iar șarpele glycon,
asemenea unei sculpturi din fibre de oțel,
cuantice,
dispare-n
tumultul autostrăzilor supraetajate.
uneori,
mă las purtat
de mreaja unei sirene....
instantaneu 1/4
mier de noapte
tramvaiul sugrumă
respirația piețelor
singur la geam
sisif a prins o stea
să o aprindă mâine
Note de Mai/4
luna trece alene
peste-ntinderi de ape;
lebede-
într-o legănare de trestii,
îi sorb lacome-nsuflețirea;//
dangătul clopotelor
înăbușă tristețea-n
cercuri concentrice.
reverii/4
o fată,
pe un drum de țară,
are-n păru-i ondulat
crizanteme.
cu pasu-i sprinten,
privirea galeșă
și zâmbetul șăgalnic,
îmi pare un vlăstar
ce-a odrăslit
și-n tablourile lui Grigorescu.
stihuri diamantine //8
Iona
îndârjit vestitor
suspinând rugându-se înțelegând
puterea chemării la îndreptare-
izbăvită curățată scăpată
de-ntunericul iadului
cetatea
stări/6
aripile de lepidopteră
ale-apusului
mângâie orice suflare.
cetatea-și poartă dorul
prin fiorduri
turnul geamiei vibrează,
ca o coardă de liră
atinsă de-o cadâna.
pleoapele cad grele de rutina zilei;
iar șarpele glycon,
asemenea unei sculpturi din fibre de oțel,
cuantice,
dispare-n
tumultul autostrăzilor supraetajate.
uneori,
mă las purtat
de mreaja unei sirene....
instantaneu 1/4
mier de noapte
tramvaiul sugrumă
respirația piețelor
singur la geam
sisif a prins o stea
să o aprindă mâine